Două companii au depus oferte în cadrul procedurii de licitaţie pentru realizarea „Studiului de Fezabilitate şi Documentaţiei tehnico-economică aferente obiectivului de investiţii Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa – Lăpuşteşti”, a anunţat Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), într-un comunicat, scrie Agerpres.
„Depunerea ofertelor pentru studiul de fezabilitate marchează un moment crucial pentru dezvoltarea hidrocentralei Tarniţa. Echipa SAPE va evalua cu atenţie aceste oferte pentru a asigura respectarea cerinţelor legale şi pentru a avansa cu succes acest proiect de importanţă vitală pentru securitatea energetică a României. Depunerea ofertelor pentru realizarea studiului de fezabilitate reprezintă primul pas, dar, odată cu acesta, putem spune că, oficial, a demarat realizarea hidrocentralei Tarniţa. Suntem mândri să ne implicăm într-un proiect de asemenea anvergură şi responsabilitate”, a declarat preşedintele Directoratului SAPE, Bogdan Nicolae Stănescu, citat în comunicat.
Construirea şi funcţionarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti are numeroase avantaje: îmbunătăţeşte regimul de funcţionare a centralei atomo-electrice de la Cernavodă, mai ales în perspectiva construirii Unităţilor 3 şi 4, dar şi a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin transferul de energie electrică de la gol, la vârf de sarcină; participă la reglajul frecvenţă – putere; asigură rezerva terţiară rapidă; asigură rezerva de avarie de scurtă durată; asigură condiţii optime pentru funcţionarea centralelor electrice intermitente regenerabile; furnizează putere reactivă şi funcţionarea în regim compensator, asigurând respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; îmbunătăţeşte participarea SEN la piaţa unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranţă pe ansamblul SEN şi creşte posibilitatea exploatării SEN în condiţii tehnice şi economice superioare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie s-a înfiinţat în anul 2013, prin divizarea parţială a societăţii Electrica. SAPE a preluat toate drepturile şi obligaţiile din contractele de privatizare ale fostelor companii Electrica Banat, Electrica Dobrogea, Electrica Moldova, Electrica Oltenia şi Electrica Muntenia Sud. Cele mai importante deţineri ale SAPE, în prezent, sunt Titan Power (67,3%), Indra Soluciones Tecnologias de la Informacion România (49%), PPC Energie (37%), Reţele Electrice Dobrogea (24,9%), Reţele Electrice Banat (24,87%), Fondul de Investiţii în Energie Kazah-Român (20%), PPC Energie Muntenia (10%) şi Reţele Electrice Muntenia (10%).
SAPE are un capital social în valoare de 868.527.790 lei, împărţit pe acţiuni nominative, cu o valoare nominală de 10 lei fiecare.
La începutul acestui an, Societatea pentru Administrarea Participațiilor Statului în Energie a anulat licitația pentru realizarea studiului de fezabilitatea la hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, lansată în octombrie anul trecut. La termenul-limită 27 decembrie 2023, niciun investitor nu depusese o ofertă conformă, potrivit informațiilor din SICAP. Studiul avea un preț estimat de 17,5 milioane lei și trebuia să stea la baza elaborării caietului de sarcini pe baza căruia trebuia selectat antreprenorul general al proiectului de hidrocentrală. Procedura a fost reluată la jumătatea lunii ianuarie 2024.
Despre proiect. Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești cu o putere instalată de 1.000 MW presupune o investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de euro. Proiectul hidrocentralei prevedea că aceasta ar fi fost construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare.
Încă din 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de stat pentru investitorii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Ulterior, timp de doi ani, până în vara lui 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei. S-au arătat interesate trei consorții chineze, dar, în 2017 Guvernul a decis să întrerupă procedura de selecție și să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița.
În 2019, ministrul de atunci al Energiei, Anton Anton, spunea că a discutat cu reprezentanții unei companii private din Coreea de Sud specializată în energie nucleară și hidro și le-a transmis să se înscrie la licitația care ar fi urmat să fie organizată pentru selecția de investitori care să realizeze proiectul în sistem de parteneriat public-privat.
În 2020, ministrul Energiei de atunci, Virgil Popescu, a vorbit despre abandonarea proiectului. „Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră (…) Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1.000 MW ca și proiect?”, spunea atunci Popescu, care menționa că proiectul va fi scos din strategia energetică a României.
Totuși, în iulie 2021, apărea informația că patru companii din Coreea de Sud, nume mari, printre care Hyundai și divizia din Coreea a General Electric, au transmis statului român că sunt interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului. Nimic nu a avansat, însă, până acum.
Actualul ministru al Energiei a făcut din Tarnița un proiect strategic al mandatului său. Burduja anunța că Tarnița-Lăpuștești va fi un furnizor regional de servicii de echilibrare și stocaj, care va contribui la asigurarea securității energetice a României și a unei părți din Europa Centrală și de Est, în contextul războiului din Ucraina, al pericolului crizei energetice europene și al variațiilor necontrolate ale prețurilor la energie.
„Această hidrocentrală cu acumulare prin pompaj rezolvă mai multe probleme, în principal nevoia de echilibrare a sistemului energetic. Pe înţelesul tuturor: avem două lacuri, la Lăpuşteşti și la Tarnița, unul plasat mai sus decât celălalt. Atunci când avem nevoie de producţie în sistem, apa din lacul de sus trece prin turbine şi produce energie electrică. Atunci când avem excedent de producţie, pornim pompele din lacul de jos şi, practic, urcăm înapoi apa în lacul de sus. Este ca o mare baterie verde…Pe baza studiului de fezabilitate, SAPE va identifica în mod competitiv și transparent parteneri privați pentru o companie de proiect. Viziunea mea este ca statul să rămână minoritar în acest proiect, iar partea privată să garanteze atât capitalul necesar, cât și continuitatea acestui proiect strategic și complex, care va putea fi finalizat într-o perioadă de 8-10 ani de zile, pe baza estimărilor experților”, explica Burduja.