VIDEO BNR a revizuit la 9,6% prognoza de inflație pentru finalul anului. Guvernatorul Mugur Isărescu: Eliminarea plafoanelor la electricitate a urcat inflația cu 2,3 puncte / Economia românească, în fază de consum slab și investiții cvasi-stagnante

Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație, la 9,6% în decembrie 2025 (+0,8 puncte procentuale față de raportul anterior) și la 3,7% în decembrie 2026 (+0,7 pp). Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a prezentat vineri, într-o conferință de presă, raportul trimestrial asupra inflației.

Mugur Isărescu a subliniat că eliminarea plafoanelor la electricitate a urcat inflația cu 2,3 puncte. În plus, potrivit lui, scumpirile la energie electrică, gaze naturale, servicii și bunurile alimentare procesate au fost mai mari decât creșterea TVA. În schimb, la legume și fructe, creșterea TVA nu s-a văzut în prețuri, iar la combustibili doar jumătate din creșterea TVA a fost transmisă în prețuri.

Guvernatorul BNR a mai atras atenția asupra unei scăderi „evidente” a consumului populației, începând cu trimestrul 2, care continuă și în toamnă, și asupra unei cvasi-stagnări a investițiilor, care grevează perspectiva de redresare economică.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Mugur Isărescu a menționat că creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil pentru redresare.

• Raportul asupra inflației – noiembrie 2025

Principalele declarații:

• Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din 2025, după ce s-au eliminat plafoanele la energia electrică, au crescut cotele TVA și nivelul accizelor și a existat o dinamică ridicată a costurilor cu forța de muncă, în special în industria alimentară, la serviciile de piață și a fost și o continuare a tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
• A fost o temperare a cererii de consum și o evoluție echilibrată a cotațiilor internaționale a petrolului
• Au scăzut consistent prețurile legumelor și fructelor
• Eliminarea plafoanelor la tarifele la electricitate în iulie a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației
• Cotele TVA din august s-au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat.
• La legume-fructe, în perioada următoare, majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. Arată că atunci când condițiile pieței sunt adecvate, adică există supraofertă, cum se întâmplă în timpul verii, se pot majora taxele dar nu se reflectă automat în creșteri de prețuri, producătorul caută să își vândă produsele
• Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă
• În schimb, la energie electrică și gaze naturale, creșterile au fost chiar mai mari decât cele care derivă din aplicarea mot-a-mot a TVA.
• La servicii, variația e chiar mai mare decât cea care derivă din majorarea TVA
• Și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru
• Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public.
• Incertitudinile privind evoluția economiei determină companiile să fie prudente cu angajările, iar accelerarea automatizării și robotizării reduce necesarul de forță de muncă.
• Avem o scădere evidentă a consumului populației, începând cu trimestrul 2 și continuă în toamnă.
• Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil
• Avem o cvasi-stagnare a investițiilor, care grevează perspectiva de redresare economică.
• Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil, mai ales din perspectiva nivelului tehnologic scăzut al economiei. Nivelul tehnologic în economia românească este printre cele mai scăzute din Europa și din Europa de Sud-Est și Centrală. Din multe puncte de vedere suntem chiar pe ultimul loc.
• Formarea brută de capital fix este în declin, atât pe partea de diverse investiții, cât și pe partea de construcții.
• Putem să compensăm această scădere de investițiilor, cât și a cererii de consum, prin absorbția de fonduri europene, care poate oferi impuls considerabil, și pe partea de consum tehnologic
• Cifrele pentru anul viitor sunt considerabile: intrările potențiale de fonduri europene și impactul poate să fie major mai ales în ceea ce privește creșterea economică.
• Reducerea deficitului comercial în trimestrul 2 este vizibilă, pe fondul creșterii exporturilor extracomunitare și a scăderii importurilor, în linie cu evoluția cererii interne.
• Evoluția de după criza din mai a însemnat intrări de capital, capitalurile care au ieșit au revenit
• În ceea ce privește împrumuturile pe 10 ani, prima de risc a României a căzut sub nivelul Ungariei
• O moderare a ritmului de creștere economică a principalilor parteneri comerciali, care ne va afecta și pentru noi, pentru că suntem integrați în mare măsură în lanțul de producție european
• Avem o anticipare a BCE privind o temperare a inflației, concomitent cu o relaxare treptată a politicii monetară.
• Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație, la 9,6% în decembrie 2025 (+0,8 puncte procentuale față de raportul anterior) și la 3,7% în decembrie 2026 (+0,7 pp).
• Rata anuală a inflației calculată pe baza indicilor prețurilor de consum are o traiectorie descendentă cvasi-continuă, cu o ajustare amplă în trimestrul 2 anul viitor, o reducere de 5 puncte procentuale
• Față de prognoza din vară, avem o curbă sensibil mai ridicată a inflației
• Ce s-a subestimat în vară: impactul măsurilor administrative, liberalizarea pieței de energie electrică și majorarea impozitelor indirecte în trimestrul 3, mai ales pe partea de electricitate, și un impact greu de măsurat al anticipațiilor inflaționiste.
• Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară.

Întrebări și răspunsuri

Î: Scăderea PIB cu 0,2 puncte procentuale în trimestrul 2 poate reprezenta un semnal de alarmă?

R: Poate să fie un semnal de alarmă, în sensul că se adeverește ceea ce era de așteptat. Când iei măsuri de corecție fiscală, se reduce cererea internă, cererea de consum. Bineînțeles că activitatea economică scade. Ce încercăm să facem împreună cu Guvernul… E un program comun, corecția este fiscală, dar și noi ne adaptăm politicile monetare în funcție de această corecție. E vorba de un program de corecție sprijinit de Uniunea Europeană, este să evităm recesiunea. Nu este ușor în general, când încerci să ieși dintr-o politică pro-ciclică, și asta încercăm acum. Pe parcursul a 2-3 de zile s-a stimulat cererea și am ajuns să stimulăm producția pe plan extern, iar asta a însemnat lărgirea deficitului.

Încercăm să nu accentuăm intrarea economiei în recesiune, facem acest efort să dăm inflația în jos, păstrând rata actuală de dobândă, ceea ce nu este ușor nici pentru noi.

Din experiență propriue, nu cred că vom avea două luni (trimestre, n.r.) de creștere negativă, ceea ce ar defini recesiunea.

Dar dacă și în trimestrul 4 față de trimestrul 3 o să avem ceva cu minus, pe întreg anul creșterea economică este pozitivă, în jur de 1%. Acum este de 1,5%.

Î: Inflația a fost aproape de 10% în ultimele două luni.

R: Vedem pozitiv faptul că nu s-a depășit 10%, un prag mai degrabă psihologic.

Î: Euro ar putea să ajungă din nou sub 5 lei?

R: Nu, poate o dorință, dar nu are cum să mai coboare sub 5 lei.

Din vară, aproape că nu am mai intervenit asupra cursului de schimb, am intervenit de câteva ori și am cumpărat valută.

Piața valutară este stabilă. Piața monetară internă, piețele externe, piața valutară sunt mulțumite cu actuala combinație de nivel al ratei dobânzii la lei, nivelul cursului de schimb, mișcările de capitaluri în și afara UE. Nu avem de ce să tulburăm piața, adică să intrăm noi peste ea. O lăsăm în pace. În ultimele luni chiar avem un fel de free-floating, în sensul că nu intervenim pe piață.

Î: Ce impact ar avea asupra inflației o posibilă creștere a prețului la motorină la 9 lei pe litru, în cazul în care se închide rafinăria Petrotel a Lukoil, în contextul sancțiunilor americane?

R: Nu am luat în calcul, credem că Guvernul va găsi o soluție rezonabilă la actuala criză. Dacă s-ar întâmpla, bineînțeles că prețul combustibililor are o pondere destul de mare în indicele prețurilor de consum. Dar eu nu cred că se va întâmpla.

Î: Am putea să reducem cheltuielile cu 30% doar din reducerile care se pregătesc pe partea de cheltuieli, în principal în administrația publică, și se vorbește despre posibile noi măsuri fiscale, cum ar fi o posibilă creștere a TVA la 24%. Cum vedeți asta, ar fi posibilă și cum s-ar simți în piață și cum ar afecta inflația?    

R: Nu cred că se va majora TVA, nu avem motive să îl majorăm. El este și un impozit regresiv, ar afecta foarte mult păturile mai sărace. Se uită că în prezent, cu numai 3 luni de aplicare a acestui program – august, septembrie, octombrie – direcția este foarte bună față de datele reale. Toată lumea se uită la ceea ce fusese raportat, or raportările anterioare nu erau chiar solide, erau făcute pe baza unui program bugetar care era ușor depărtat de realitate.

Cred că termenul în care se fac judecăți de numai 3 luni este mult prea scurt ca să ne repezim să spunem că nu merge sau că merge prost. Mai trebuie să așteptăm câteva luni. Direcția în care merge acest program este pozitivă și nu va trebui doar să reducem cheltuielile la anul, vor crește și veniturile, pentru că o bună parte din veniturile anului 2025 s-au bazat pe un TVA redus, pe accize reduse.

Sprijinim programul guvernamental de corecție cu toate forțele noastre, în aparițiile publice și discuțiile cu finanțatorii internaționali, și observăm o îmbunătățire radicală a încrederii în programele României.

Î: Dacă se va majora salariul minim, va fi un nou motiv să accelereze din nou inflația?

R: Sunt precaut, că este o decizie politică. Ministrul de Finanțe s-a exprimat clar, spunând că trebuie să ne uităm la majorările din ultimii ani ale salariului minim, care au fost substanțiale. Înțeleg că impozitarea îi afectează pe cei cu venituri mici, dar trebuie multă precauție. Înclin spre această precauție. Dar decizia este politică.

Apropo de discuțiile de oprire, de nefuncționare a pachetului actual: noi am recâștigat foarte greu, deși destul de repede, credibilitatea piețelor internaționale. Se poate pierde, dacă facem pași înapoi sau arătăm nehotărâre. Programul de corecție trebuie să continue.

Î: Când vă așteptați să aveți o imagine mai clară asupra indicatorilor pentru a putea decide o posibilă relaxare a politicii monetare anul viitor?

R: Avem în prezent un singur element care ne-ar putea pune pe masa discuțiilor în viitor o eventuală reducere a ratei de politică monetară, faptul că ROBOR a coborât sub rata de politică monetară, ceea ce este un semnal bun. Tot un semnal bun este că cursul este stabil, piața este stabilă, în condițiile în care am lăsat suficientă lichiditate pe piață să finanțeze și deficitul bugetar și economia.

Faptul că economia încă nu atrage aceste sume este o întrebare pe care putem să o discutăm în alt context.

Acestea sunt semnale bune. Însă inflația este ridicată, dobânzile sunt real negative, substanțiale, 9 și ceva la sută rată de inflație și 6,5 rata de politică monetară. Am tulburat definitiv încrederea piețelor. O reducere acum nu ajută pe nimeni și nici o discuție despre reducere nu ajută pe nimeni, dimpotrivă, slăbește încrederea în politica monetară. Deci nu vom face o asemenea greșeală.

Să vedem cum evoluează inflația, pentru că avem destule incertitudini asupra evoluției ratei inflației. Probabil că spre primăvara-vara anului viitor putem să ne așezăm la masa discuțiilor și să privim mai optimist.

Altminteri, personal, consider că relativa stabilitate a cursului, în condiția în care excedentul nu este foarte mare, înseamnă încredere. Înseamnă că zecile, sutele, miile de investitori se uită și la curs și la dobândă și la perspective se simt relativ confortabil, că altfel nu ar sta așa cuminți.

Î: Faptul că băncile centrale din regiune au început să scadă mult dobânda de politică monetară, iar noi suntem în continuare la cel mai ridicat nivel, împreună cu Ungaria, afectează intrările de capital. Vă așteptați ca pe măsură ce divergența se amplifică să fie intrări de capital?

R: Depinde de încredere. Cehia și Polonia au o situație radicat deosebită față de România și Ungaria în ce privește deficitul fiscal, deficitul extern și perspectiva asupra inflației. Noi suntem în întrecere cu Ungaria în ce privește prima de risc. E posibil să ne afecteze, să ne pomenim că năvălesc capitalurile peste noi și apreciază cursul și nu avem ce să facem, dar probabilitatea este mică.