VIDEO România a trimis Comisiei Europene scrisoarea pentru deblocarea a 809 milioane de euro, din cererea 3 din PNRR / Stadiu: Reforma AMEPIP a fost finalizată. Selecția șefilor la companiile din energie, finalizată cu excepția Hidroelectrica, CE Oltenia, Oil Terminal și Eurotest / La companiile din transporturi nu a fost finalizată selecția / Reforma pensiilor magistraților, în curs

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru prezintă marți stadiul îndeplinirii jaloanelor din cererea 3 din PNRR.

Principalele declarații:

• Pregătim ultimele detalii legate de scrisoarea pe care România a trimis-o în seara de 28 noiembrie, pentru a detalia dovezile îndeplinirii jaloanelor pentru care banii europeni au fost suspendați încă din luna martie.
• România a depus scrisoarea, am respectat condițiile de comunicare cu Comisia Europeană. Suma despre care vorbim este de 809,4 milioane de euro. Este o diferență față de suma inițială. Din negocierile pe revizuirea PNRR, cele 2 jaloane retroactive care nu mai puteau fi rezolvate au fost reașezate prin renegocierea PNRR. Vestea bună este că nu pierdem bani pe jaloanele de achiziții greșite. 51 de milioane de euro sunt recuperate prin reașezarea lor în alte operațiuni odată cu revizuirea.
• Jalonul 440 legat de operaționalizarea AMEPIP – Guvernul a adus dovezile cu privire la selectarea conducerii. AMEPIP a început să dea amenzi, are proceduri în lucru.
• Totodată, România a prezentat un plan pe care îl va coordona vicepremierul Oana Gheorghiu legat de cum vom face reforma companiilor de stat. Acest plan a fost apreciat la nivel strategic de Comisia Europeană.
• Pentru jalonul 440 cu AMEPIP, dovezile aduse de România arată că el a fost îndeplinit per total, discutăm de 330,34 milioane de euro grant.
• Pentru jalonul 121, privind guvernanța corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, de 227,9 milioane de euro, a fost o serie întreagă de numiri cu câteva excepții unde din rațiuni de procedură sau neprezentare sau invalidare… de exemplu la Hidroelectrica 2 poziții, la CE Oltenia – 2 poziții, Eurotest – un membru în board, Oil Terminal – un membru în board, restul toate au finalizat procedurile în termenul din regulament. Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, poziția noastră este că este o penalizare mai degrabă marginală la care ne putem aștepta.
• Jalonul 215 legat de pensiile speciale. Guvernul continuă procedura, termenul limită de 28 noiembrie nu a fost îndeplinit din perspectiva promulgării, dar asta nu ne oprește să ducem reforma până la capăt. Astăzi există în Parlament asumarea răspunderii. Sperăm să mișcăm procedurile ca să avem o promulgare cât mai rapid. România a prezentat în scrisoarea depusă vineri faptul că voința politică există, s-a manifestat în timp util, discutăm de aspecte procedurale care n-au împiedicat să avem promulgarea.
• Jalonul 79 legat de selectarea și numirea membrilor în consiliile de administrație în domeniul transporturilor, la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători. Discutăm de 19,8 milioane de euro din componenta împrumut. Am prezentat cerința indicatorilor de performanță pentru membrii consiliului de administrație al CNIR. Dar procedurile de selecție sunt încă în desfășurare, nu au putut fi finalizate la timp. Am explicat eforturile, că procesele sunt în derulare, dar nu am venit cu detaliile efective cu privire la selecție pentru că nu a fost finalizată.
• Pe ansamblu, pentru cererea de plată nr 3, ce urmează după depunerea scrisorii este o perioadă de circa 2 luni, în care Comisia va analiza dovezile depuse de Guvern, va avea un punct de vedere și ne va trimite o scrisoare de observații.
• România va avea din nou un termen de 2 luni pentru a putea justifica dacă există diferențe de opinie față de abordarea Comisiei. Sperăm ca până atunci cel puțin pe subiectul legat de legea privind pensiile speciale să fi terminat reforma, să fie promulgată.
• Discuțiile vor continua, ne așteptăm ca în primăvara anului viitor, în primul trimestru, să putem avea o rezoluție cu privire la această cerere de plată.
• Cererea de plată nr 4 avansează, cea mai mare parte din jaloane au fost pregătite, transmise Comisiei și am primit și feedback de la Comisie.
• Cererea de plată nr 4 are 62 de ținte și jaloane cu o valoare de 2,62 miliarde de euro.
• Acum avem o oarecare întârziere față de termenul avut inițial în vedere, voiam pregătirea documentelor până la finalul lunii noiembrie. Din cauza contestației la CCR pe pachetul fiscal vom avea probabil de așteptat. Pe 10 decembrie este termenul CCR, avem termen de lucru pentru depunerea cererii de plată nr 4 pe 15 decembrie.
• Mai avem de rezolvat lucruri, dar nu sunt complicate. Avem un singur act normativ de adoptat, o hotărâre de guvern de reorganizare a Romsilva, ca urmare a clarificării legislației.
• În rest sunt aspecte operaționale și sperăm să depunem cererea de plată nr 4 până la 15 decembrie.
• Am început să încărcăm dovezile.
• Am obținut auditarea sistemului și am trecut cu brio.
• Nu ne propunem doar îndeplinirea jaloanelor legate de provizoratele în companiile de stat până pe 31 martie, ci și restructurarea companiilor din transporturi și energie care să fie făcută pentru cel puțin 3 companii până pe 31 august, termenul final al PNRR.
• Vom avea un pilot de 10 companii din care să fim siguri că îndeplinim cel puțin ținta de 3 din jaloane.
• Guvernul are o viziune strategică, există coerență de gândire la nivel guvernamental
• Astăzi lansăm tabloul de bord pe politica de coeziune. În PNRR avem 21,4 miliarde de euro pentru România, din care 13,5 miliarde euro sunt nerambursabili. Pe coeziune, România are 31 miliarde euro bani nerambursabili, la care se adaugă încă 12 miliarde euro, finanțare publică, deci un total de 43 miliarde de euro.
• Avem un tablou de bord mai complet decât pentru PNRR, pentru că aici aveam un sistem informatic bine așezat. Are pe de o parte harta clasică, putem selecta fiecare program operațional, fiecare are harta proprie. Puteți vedea care sunt județele campioane. Deocamdată discutăm de 7.419 proiecte pe politica de coeziune contractate, în derulare, în acest moment. Avem codul SMIS pe care, dacă dăm click, putem vedea în mod mai direct progresul proiectelor, totul este în timp real, observăm nivelul de plăți realizate, iar la fiecare din proiecte există descrierea proeictelor.
• Este important să avem transparență legată de absorbția fondurilor. Orbecăiala în care nu știi exact ce se implementează, unde, cine implementează și cum era ceva ce nu crea încredere. Acest exercițiu are scopul de a crea încredere, ca populația să vadă exact unde sunt banii europeni, ce se întâmplă cu ei și cum se folosesc.
• Pe pagina oficială a Comisie Europene în ce privește absorbția, pe baza datelor la 2 decembrie, România este pe locul 3 în Europa în ce privește coeziunea, cu plăți spre 16% și cu apeluri deja derulate spre 80%. Statisticile interne sunt poate și mai actualizate, suntem la 18% cu 85%. Deci și pe partea de coeziune am accelerat foarte puternic. Deși PNRR a fost în focus cu deadline-ul pe 31 august 2026, să nu uităm că pe coeziune avem de 2 ori mai mulți bani nerambursabili decât pe PNRR: pe PNRR avem 13,5 miliarde euro granturi, iar pe coeziune avem granturi de 31 miliarde euro.

Întrebări și răspunsuri

Î: Dacă din nou proiectul privind legea pensiilor speciale nu trece, câți bani pierde România și ce proiecte nu s-ar mai face?

R: Asumpția e că cea mai mare parte a acestor bani va di recuperată. Guvernul are încredere că am respectat pe conținut prevederile Curții Constituționale și că CCR s-a pronunțat doar pe formă data trecută. Ne așteptăm ca în această formă cu prelungirea perioadei de interimat de la 10 la 15 ani să nu mai fie surprize la CCR dacă se decide cineva să atace din nou. Guvernul respectă puterea judecătorească. Nu va exista niciun proiect blocat, Guvernul își va asuma finalizarea tuturor proiectelor în derulare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Î: Cum s-au descărcat bazele de date?

R: Toate informațiile legate despre ce contracte publice au fost făcute pe PNRR și pe coeziune sunt publice, nu există nicio informație sensibilă. Am scos pentru acces public toate informațiile publice despre fondurile europene. Până acum cereați pe legea 544 situația proiectelor. Completam răspunsuri pe bandă rulantă pe fiecare județ sau domeniu. Această muncă inutilă în care exista un fel de monopol al informației ținut cu robinetul de ministerul investițiilor și proiectelor europene este acum deschisă pentru toată lumea. Avem o bază cu informații publice de interes public. Toți românii sunt interesați să știe unde se cheltuie fondurile europene în această țară, ca să nu mai există suspiciune că banii se dau preferențial sau nu ajung unde trebuie. Nu există un motiv ca acele contracte făcute cu banii statului sau din fonduri europene să nu fie știute de populație și să nu existe acces public la ele. Sunt convins că am stricat afacerile unor oameni din minister care aveau monopol pe aceste tipuri de informații. Nu este nimic legat de securitatea informațiilor care să fie afectat. Tabloul de bord pe coeziune nu a costat nimic, este prins în proiectul legat de dezvoltarea și mentenanța SMIS. Pe PNRR, tabloul de bord a fost făcut de asistență tehnică pusă la dispoziție de Comisia Europeană, care a contractat Banca Mondială. Nu a existat niciun cost suplimentar acoperit de Guvernul României.

Î: Infirmați că a costat 30 milioane de euro?

R: Absolut. Nu a costat. Suma plătită de către Comisia Europeană către Banca Mondială nu o știu.

Î: Există o firmă privată care a lucrat la proiect? Cine l-a făcut?

R: Nu. Angajații din MIPE și STS pentru coeziune, plus MIPE + STS + Banca Mondială pentru PNRR.