Veniturile din accizele pe băuturi spirtoase rămân cu 4% sub nivelul din 2024, după primele 10 luni ale anului, în pofida majorării accizei cu aproximativ 15%, potrivit unui comunicat de presă al Spirits România, asociaţie patronală ce reuneşte producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase din România, transmite Agerpres.

Asociaţia menţionează că în primele 10 luni ale acestui an veniturile provenite din accizele la băuturile spirtoase sunt cu 44,28 milioane lei, aproximativ 4%, mai mici decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2024, în pofida majorării cumulate a accizei cu peste 14,84%, respectiv +4,4% de la 1 ianuarie 2025 şi +10% de la 1 august 2025.

“Dacă o majorare de 15% a accizei ar duce la o creştere de 15% a încasărilor, am constata aproximativ 140 de milioane de lei încasaţi în plus, în 2025, şi nu 44 de milioane în minus faţă de 2024. Chiar dacă diferenţa de venituri încasate ar fi recuperată până la sfârşitul anului, cifrele arată clar că mărirea de acciză nu are efectele scontate de creştere a veniturilor statului. Este inutil să insistăm să majorăm şi în 2026 acciza la spirtoase în condiţiile în care în 2025 nu am văzut niciun alt efect în afară de împingerea în faliment a producătorilor locali şi creşterea preţului la raft cu beneficii doar pentru piaţa ilicită”, a declarat Florin Rădulescu, preşedintele Spirits România.

Producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase propun guvernului amânarea creşterii suplimentare a accizei cu încă 10% de la 1 ianuarie 2026 până ce va putea fi analizat impactul măririlor de până acum asupra încasărilor la buget şi asupra consumului de băuturi fiscalizate. În plus, aceştia au înaintat guvernului o propunere de modificare a modului de calcul al accizelor pentru toate băuturile alcoolice care să ţină cont în principal de conţinutul de alcool pur al acestora.

“Este nevoie de o perioadă de cel puţin un an pentru a estima impactul creşterilor de până acum, mai ales că avem exemplele din trecutul recent, când creşterile de acciză au ajutat doar piaţa ilicită,” a mai spus Florin Rădulescu.

În 2013, Guvernul a aplicat o majorare de 34% a accizei la băuturile spirtoase, ceea ce a dus la o scădere de aproximativ 20% a consumului taxat în 2014, cu venituri din accize mai mari cu doar 9%. La acel moment, tiparele de consum au evidenţiat un fenomen îngrijorător: în 2014, deşi consumul total de băuturi spirtoase a rămas relativ stabil faţă de 2013, consumul netaxat a crescut cu aproximativ 10%, semnalând o migrare către piaţa ilicită, în urmă majorării abrupte a accizei.

Potrivit unui studiu Roland Berger publicat în luna octombrie 2025, 30-40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producţia ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute. Această situaţie duce atât la pierderi semnificative de venituri – estimate la 45-65 de milioane de euro anual – dar şi la o expunere a consumatorilor la probleme de sănătate grave.

Accizele şi TVA-ul reprezintă aproximativ 60% din preţul final al băuturilor spirtoase. Deşi toate băuturile alcoolice conţin acelaşi ingredient activ – etanolul – iar o unitate standard de bere, vin sau băuturi spirtoase are acelaşi efect asupra organismului uman, taxarea este disproporţionată. Consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băutură spirtoasă decât pentru bere şi de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -
, ,