Problemele majore pe care le va moșteni viitorul primar al Capitalei / Banii, datoriile și investițiile din bugetul Primăriei / Cum împarte banii cu sectoarele

Primarul care va fi ales pe 7 decembrie 2025 va prelua o Primărie a Capitalei cu un buget mare în cifre absolute, dar extrem de rigid, sufocat de datorii și subvenții, precum și un oraș care funcționează încă după un PUG vechi de 25 de ani, noul plan urbanistic general fiind blocat administrativ. Mandatul scurt, de sub trei ani, vine însă cu puterea de a decide trei bugete anuale (2026–2028) și cu presiunea de a debloca proiecte structurale pentru București.​

Bugetul PMB, mare ca volum, sufocat ca structură

Bugetul general al Primăriei Municipiului București (PMB) pentru 2025 este de circa 12 miliarde de lei, cel mai mare buget local din țară, de 2–3 ori mai mare decât bugetele Clujului sau Timișoarei, după cum arată o analiză Funky Citizens. În practică însă, peste 80% din bugetul general și aproape 90% din bugetul propriu al PMB merg pe cheltuieli curente – subvenții, salarii, bunuri și servicii – lăsând pentru dezvoltare de doar circa 2 miliarde de lei.​

Principala sursă de venit sunt cotele defalcate din impozitul pe venit, dar aici sectoarele stau mai bine. Astfel, în primele trei trimestre din 2025, sectoarele au încasat 4,23 miliarde lei din aceste cote, cu aproape 20% mai mult decât Primăria Municipiului București (3,53 miliarde), deși Primăria Generală suportă costurile celor mai scumpe servicii – termoficare, transport public, spitale, datorie publică. Referendumul din 2024, validat de bucureșteni, ar permite ca repartizarea acestor cote să fie decisă local, de Consiliul General, însă fără modificări legislative la nivel național rezultatul rămâne doar o declarație politică.​

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Datorii și obligații recurente

Noul primar va prelua și o datorie de circa 1,3–1,4 miliarde lei către ELCEN (subvenții la căldură, pierderi, penalități și diferențe de capital social) și restanțe masive către persoane cu dizabilități, după cum scrie Adevărul. Pentru stimulentul persoanelor adulte cu dizabilități, administrația precedentă ajuns la o datorie de aproximativ 400 milioane lei și a introdus un mecanism de recuperare eșalonată.

Jumătate din bugetul propriu al Primăriei Capitalei, adică aproximativ 3 miliarde lei anual, se duce pe subvențiile la termoficare și transport public, ceea ce limitează foarte mult spațiul pentru alte investiții. Doar în primele 9 luni din 2025, subvențiile au ajuns la aproximativ 1,9 miliarde lei, în timp ce cheltuielile cu personalul au depășit 1,6 miliarde lei și cele pentru bunuri și servicii 1,1 miliarde, cu o mare parte din sume legate de spitale și servicii medicale.​

Cum se împart investițiile. Termoficare, transport și proiecte blocate

Pentru investiții, Municipiul București a bugetat în 2025 circa 1,6 miliarde lei, dar peste două treimi din această sumă (circa 1,07 miliarde) merg în continuare către sistemul de termoficare. Majoritatea banilor sunt pentru reabilitarea rețelei.

Transporturile primesc aproximativ 230 milioane lei pentru modernizarea liniilor de tramvai, stații de reîncărcare pentru vehicule electrice, modernizarea peroanelor pe traseul liniei de tramvai 41 și achiziții de vehicule, însă proiectele mari, cum ar fi modernizarea celor circa 50 de kilometri de linii de tramvai, sunt întârziate din lipsă de bani, deși există finanțări europene alocate.​

Pe lângă investițiile tehnice, noul primar va moștenește și litigii costisitoare, cum este cazul contractului pentru cele 40 de tramvaie de 18 metri, cu un potențial impact bugetar de circa 300 milioane lei, și riscul pierderii fondurilor europene dacă lucrările nu avansează. O temă importantă a mandatului său va fi dacă va menține subvențiile la nivelul actual, cu sacrificarea altor investiții, sau dacă va crește tarifele. O măsură nepopulară, dar necesară pentru finanțele orașului.

Relația cu sectoarele și redistribuirea banilor

Structura actuală lasă Primăria Generală cu responsabilități în oraș (termoficare, transport public, spitale, datorie publică), în timp ce sectoarele gestionează educația, asistența socială, salubritatea și spațiile verzi, dar încasează o parte semnificativă din veniturile fiscale. Rezultatul: sectoarele au excedente sau fac investiții masive în amenajări locale, în timp ce PMB abia acoperă funcționarea sistemelor vitale.​

Dacă rezultatul referendumului din 2024 ar fi transpus în lege, Consiliul General ar putea decide cum se împart cotele din impozitul pe venit, iar banii ar fi distribuiți în funcție de importanța atribuțiilor, dar o redistribuire bruscă ar putea afecta domenii precum educația sau asistența socială, mai notează analiza Funky Citizens.

Criza PUG, orașul cel mai mare țară, cu reguli vechi de 25 de ani

Dincolo de bani, Bucureștiul mai are o problemă majoră. Orașul funcționează încă pe baza unui Plan Urbanistic General (PUG) aprobat în anul 2000, într-un oraș complet schimbat ca densitate, trafic ori presiune imobiliară.

Noul PUG – contractat încă din 2013 și relansat prin acte adiționale în 2022 – este acum în blocaj. Consorțiul condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a notificat Primăria privind unele neplăți și a suspendat contractele echipei tehnice, potrivit G4Media.

Primarul general interimar Stelian Bujduveanu  a spus că sunt „neînțelegeri între echipele tehnice” și cred că sunt necesare clarificări pe documentația extrem de complexă, dar lipsa unei decizii ferme riscă să împingă proiectul spre reziliere și alți ani de haos urbanistic. Președintele Ordinului Arhitecților, Ștefan Bâlici, atrage atenția că blocarea PUG-ului menține dezvoltarea orașului într-o zonă de incoerență, cu construcții haotice, spații verzi în scădere (sub 10 mp/locuitor, față de media europeană de 26 mp) și lipsă de infrastructură socială adecvată, scrie Europa Liberă.

Tocmai de aceea, Ștefan Bâlici crede că este necesar ca viitorul primar  să-și asume un calendar ferm pentru finalizarea PUG-ului în primele 100 de zile de la învestire.