Preşedintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat luni că instituţia financiară şi-a îmbunătăţit uşor perspectivele privind creşterea economiei globale în 2023, la 2%, de la o prognoză din ianuarie de 1,7%, dar încetinirea de la creşterea mai puternică din 2022 va amplifica o criză a datoriilor pentru ţările în curs de dezvoltare, transmite Reuters, citat de News.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Malpass a declarat într-o conferinţă de presă că revizuirea în sens ascendent a previziunilor s-a datorat unei perspective îmbunătăţite pentru redresarea Chinei după ridicarea restricţiilor legate de Covid-19, creşterea fiind acum anticipată la 5,1% în acest an, comparativ cu ritmul de 4,3% estimat în raportul Global Economic Prospects al băncii din ianuarie.
Economiile avansate, inclusiv SUA şi Europa, se descurcă, de asemenea, puţin mai bine decât a anticipat Banca Mondială în ianuarie, a spus Malpass, când a început săptămâna Reuniunilor de primăvară ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional.
Dar şeful Băncii Mondiale a avertizat că turbulenţele din sectorul bancar şi creşterea preţului petrolului ar putea exercita din nou o presiune de scădere asupra perspectivelor de creştere economică în a doua jumătate a anului 2023.
O nepotrivire a maturităţii activelor băncilor va dura ceva timp pentru a se rezolva, fiind probabil ca băncile să reducă creditarea afacerilor, încetinind creşterea, a spus el.
Malpass a declarat că întâlnirile tehnice din această săptămână cu oficialii chinezi pot ajuta la ”spargerea gheţii” cu privire la o potenţială mişcare în ceea ce priveşte reducerea datoriilor, extrem de necesară pentru ţările sărace.
Malpass a spus că China ar putea, de asemenea, să obţină câteva puncte politice la un cost destul de scăzut pentru instituţiile sale de creditare.
”Din punctul de vedere al instituţiilor lor, nu este o sumă atât de mare. Este benefic pentru China să facă această mişcare” atât din punct de vedere economic, cât şi politic”, a spus Malpass.
Într-o sesiune separată, atât Malpass, cât şi directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, au declarat că perspectivele lente de creştere pe termen mediu, sub 3% în acest an şi aproximativ 3% pentru următorii cinci ani, estimate de FMI, reprezintă o problemă pentru ţările în curs de dezvoltare.
Malpass a spus că este nevoie de o creştere mai mare pentru crearea de locuri de muncă şi, de asemenea, pentru a încetini migraţia economică din ţările sărace, dar a spus că fluxul net de capital din ţările în curs de dezvoltare trebuie să fie inversat pe măsură ce ratele dobânzilor se normalizează.
”Sper că, pe măsură ce avem aceste întâlniri pentru a discuta despre priorităţile urgente imediate ale stabilităţii preţurilor, stabilităţii financiare, vom acorda mai multă atenţie modului în care lumea poate intra într-o creştere mai mare”, a spus Georgieva.
FMI va publica marţi ultimele sale previziuni economice.
Previziunile Băncii Mondiale tind să fie ceva mai scăzute deoarece se bazează pe cursurile de schimb ale pieţei, în timp ce previziunile FMI se bazează pe cursurile de schimb lae paritatea puterii de cumpărare.
