sursa foto: Pixabay.com
Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale ȋn anul 2020 a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare față de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, ȋn creștere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică.
Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2020 a fost de 5,41 de milioane de persoane, mai mic cu 70.000 de persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent. Numărul de salariați a scăzut mult în industria prelucrătoare, în domeniul hoteluri și restaurante și comerț. A crescut numărul de angajați în Construcții, Sănătate și Informații și Telecom.
Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate ȋn anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele
activități economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62,0%),
producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi
profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), respectiv învăţământ (+11,1%).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în următoarele activități economice: hoteluri şi restaurante (-45,2%), alte activităţi de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25,0%), activităţi de
servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%), tranzacţii imobiliare (-21,5%),
comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-18,9%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea
deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport şi depozitare (-9,6%), respectiv construcţii (-4,7%).
Pentru anul 2020, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 225,0% faţă de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte
procentuale faţă de anul 2008.
Salariații femei au câştigat în medie, ȋn expresie brută, cu 1,2% mai puţin decât salariații bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5179 lei (faţă de 5244 lei al salariaților bărbaţi). În expresie netă, salariații femei au câştigat cu 4,2%, respectiv cu 139 lei lunar mai puţin decât salariații bărbaţi (3144 lei câştigul salarial mediu net al salariaților femei faţă de 3283 lei al salariaților bărbaţi).
Salariaților bărbaţi le-au revenit câştiguri salariale medii nete lunare superioare salariaților femei în majoritatea activităţilor
economice, cele mai mari diferenţe (peste 17,0%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (37,9%), informaţii şi comunicaţii
(25,9%), alte activităţi de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) şi comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor (17,2%).
Județele cu cele mai mari salarii
În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.
Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2.483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe
economie), Bistrița-Năsăud (2.538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2.539 lei, cu 21,1% mai puţin decât
media pe economie), Vrancea (2.561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (2.579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie). Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au înregistrat în Bucureşti (4.408 lei, cu 37,0% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3.744 lei, cu 16,4% peste media pe economie), Timiş (3.536 lei, cu 9,9% peste media
pe economie), Ilfov (3.348 lei, cu 4,1% peste media pe economie) și Iași (3.327 lei, cu 3,4% peste media pe economie).
Economia a pierdut 70.000 de angajați în anul pandemiei. În ce domenii s-au făcut angajări
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2020 a fost 5,41 milioane de persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o scădere cu 70.000 de persoane, ȋn contextul situaţiei create de pandemia COVID19 și a reducerii ori ȋncetării activității unui număr semnificativ de unităţi economicosociale.
Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (63,3%) (al serviciilor comerciale cu 42,9% şi al serviciilor sociale cu 20,4%). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,3% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%.
Activităţile din construcţii şi industrie extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariații bărbaţi și au reprezentat 87,4%,
respectiv 84,8% din totalul salariaţilor acestor activități economice.
Activităţile cu un grad de atractivitate mai pronunțat pentru salariații femei au fost cele de sănătate şi asistenţă socială (79,5% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (73,2%), intermedieri financiare şi asigurări (70,4%), respectiv hoteluri şi restaurante (60,5%).
Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76,8
mii persoane), hoteluri şi restaurante (-17,4 mii persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor
(-16,1 mii persoane), transport şi depozitare (-13,8 mii persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-7,1 mii persoane), activităţi profesionale, științifice şi tehnice (-4,7 mii persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4,5 mii persoane), respectiv în alte activităţi de servicii (-3,6 mii persoane).
La polul opus, cu creșteri ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile economice de construcţii (+11,5 mii persoane), sănătate şi asistenţă socială (+8,8 mii persoane), respectiv informaţii şi comunicații (+6,1 mii persoane).