Foto: Pixabay
În România se conturează “un peisaj economic digital promițător”, iar țara a fost destinația preferată de externalizare digitală, dar strategia de promovare a sectorului IT a avut și o serie de deficiențe, arată raportul Industrial Development pentru 2024 realizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO). Raportul menționează că cea mai importantă intervenție a statului în sectoul IT, reducerea fiscală pentru profesioniștii din domeniul TIC, nu a fost însoțită de un mecanism de evaluare bazat pe dovezi și nici eliminarea treptată a programului nu a fost discutată în mod strategic.
UNIDO este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite cu un mandat unic de promovare, dinamizare și accelerare a dezvoltării economice și industriale durabile.
“Un peisaj economic digital promițător se conturează în România, care în ultimii ani a fost destinația preferată de externalizare digitală, atrăgând investiții străine directe de la întreprinderi multinaționale precum Oracle, IBM și Amazon”, arată raportul în secțiunea dedicată țării noastre.
De asemenea, în țară au apărut și câteva firme naționale competitive la nivel internațional, raportul menționând firma de automatizare robotică a proceselor UiPath și firma de securitate cibernetică Bitdefender.
Raportul menționează o serie de date și amintește că activitățile TIC și exporturile de servicii contribuie din ce în ce mai mult la creșterea PIB-ului în ultimul deceniu. În mod similar, ponderea absolvenților de TIC (6,4 % în 2022) este mai mare în România decât în multe economii vest-europene (media UE este de 3,9 %).
Raportul UNIDO vorbește și despre intervenția statului în domeniu și despre politica legată de impozitare în domeniul IT, menționând și greșelile care s-au făcut la acest capitol.
“Guvernul României a vizat în mod activ dezvoltarea sectorului TIC încă de la începutul anilor 2000. Cea mai semnificativă intervenție politică a fost eliminarea impozitului pe venit pentru profesioniștii din domeniul TIC, ca instrument de atenuare a exodului de capital uman înalt calificat. Studii recente arată că această politică a îmbunătățit performanța economică a întreprinderilor eligibile pentru scutiri fiscale în sectorul TIC (în comparație cu întreprinderile din alte servicii de înaltă tehnologie cu utilizare intensivă de cunoștințe). În plus, aceasta a condus, într-o anumită măsură, la întoarcerea profesioniștilor români din domeniul TIC din străinătate, exact în perioada de punere în aplicare a politicii. În prezent, principalele clustere TIC se găsesc în jurul Bucureștiului, Cluj-Napoca și Timișoara”.
În ciuda succesului său, strategia de promovare a TIC a avut, de asemenea, unele deficiențe “care pot fi utile pentru a trage învățăminte pentru alte țări din regiune”. “În primul rând, punerea în aplicare a reducerii fiscale pentru profesioniștii din domeniul TIC nu a fost însoțită de un mecanism de evaluare bazat pe dovezi și nici eliminarea treptată a programului nu a fost discutată în mod strategic”, conform raportului.
Trebuie menționat că această politică s-a modificat încă de anul trecut, dar au rămas parțial facilități. Astfel, IT-ul din România a trecut și prin modificări fiscale, după ani de privilegii. Începând cu luna noiembrie 2023 au intrat în vigoare prevederi legale conform cărora s-a eliminat aplicarea anumitor facilități fiscale pentru unele domenii de activitate. De la 1 noiembrie s-a eliminat scutirea de impozit pe venit pentru IT-işti, dar aceasta se menține însă pentru venituri sub 10.000 lei brut.
Raportul menționează decalaje în ceea ce privește digitalizarea și lipsa unei strategii care să prindă și firmele locale.
“Lipsa de coordonare cu alte politici complementare ar putea accentua decalajele digitale. De exemplu, politica vizează creșterea prevalenței de profesioniști în domeniul TIC pe piața muncii, fără măsurile de însoțire atât de necesare pentru cultivarea unei economii digitale mai largi. În consecință, conectivitatea redusă și lipsa competențelor digitale în unele regiuni pot spori disparitățile și polarizarea între zonele rurale și urbane”, arată raportul.
Acesta menționează că politica s-a bazat în mod semnificativ pe întreprinderile multinaționale, cu un rol limitat pentru actorii naționali. “În timp ce o prezență puternică a întreprinderilor multinaționale în acest sector a permis României să se integreze în rețelele globale de producție, o strategie industrială ar trebui să vizeze în același timp efectele de propagare și legăturile cu întreprinderile naționale pentru ca beneficiile economice să fie extinse. Acest lucru subliniază importanța unei abordări dinamice a elaborării politicilor industriale, prin care obiectivele și instrumentele de politică sunt adaptate în permanență pentru a corespunde diferitelor etape de dezvoltare sectorială”, menționează raportul.
“În mod similar, atunci când au apărut întreprinderi naționale foarte competitive, provocarea rămâne crearea unui ecosistem industrial în jurul acestora. În acest sens, sunt necesare rețele locale consolidate între agenții-cheie ai sistemului de inovare, inclusiv universități, întreprinderi și guverne regionale. O evoluție promițătoare în această direcție se regăsește în noile inițiative multilaterale, cum ar fi Transilvania Digital Innovation Hub (membru al Rețelei europene a centrelor de inovare digitală), care se concentrează pe crearea de rețele, competențe și finanțare în regiunea de nord-vest a României”, arată raportul.
Acesta poate fi consultat integral AICI