Sectorul industrial a fost al treilea mare consumator de energie finală din UE în 2021, după transporturi și gospodării, reprezentând 25,6% din consumul final de energie al UE.
Datele publicate de Eurostat arată că acest sector depinde de combustibilii fosili pentru nevoile sale de energie. Gazele naturale, petrolul și produsele petroliere, combustibilii fosili solizi și deșeurile neregenerabile au reprezentat peste jumătate (50,9 %) din consumul final de energie în industrie în 2021.
În cifre absolute, această dependență devine și mai evidentă, deoarece mai mult de o treime din energia electrică și mai mult de jumătate din energia termică produse în UE în 2021 proveneau din combustibili fosili.
Datele arată că, în 2021, energia electrică (33,2 %) și gazele naturale (32,7 %) au reprezentat două treimi din consumul final de energie în sectorul industrial al UE.
Restul produselor energetice au reprezentat ponderi mult mai mici: petrolul și produsele petroliere (cu excepția biocombustibililor) au reprezentat 9,8%, sursele regenerabile și biocombustibilii 9,7%, iar combustibilii fosili solizi au reprezentat 6,4%.
Consumul final de energie în sectorul industrial, pe produse energetice, %, UE, 2021
În chimie și petrochimie a fost consumată cea mai multă energie finală
În 2021, sectoarele industriale din UE care au raportat cele mai mari ponderi ale consumului final de energie au fost sectorul chimic și petrochimic, cu mai mult de o cincime (2 159 petajouli (PJ) sau 21,5%), mineralele nemetalice (1 420 PJ sau 14,1%), hârtia, celuloza și tipărirea (1 361 PJ sau 13,6%), alimentele, băuturile și tutunul (1 168 PJ sau 11,6%) și fierul și oțelul (1 027 PJ sau 10,2%).
Cea mai mică pondere în consumul final total de energie a fost înregistrată în sectorul textilelor și al pielăriei, cu 1,3% (129 PJ).
Industria chimică și petrochimică, cel mai mare consumator industrial final de energie din UE, a fost caracterizată de o dependență puternică de gazele naturale. Acest produs energetic a fost cel mai important atât pentru fabricarea substanțelor și produselor chimice (35% din consumul final de energie), cât și pentru fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice – un consumator mult mai mic, dar cu o pondere și mai mare a gazului natural în consumul final de energie (48%).
În industria mineralelor nemetalice, fabricarea sticlei și a produselor din sticlă s-a bazat, de asemenea, în mare măsură pe gazele naturale (74% din consumul final de energie), la fel ca și fabricarea altor minerale nemetalice (cu excepția sticlei, cimentului, varului și ipsosului), cu 56% din consumul final de energie provenind din gaze naturale.
Pentru industria hârtiei, a celulozei și a tipăriturilor, alte produse energetice, cum ar fi energiile regenerabile și biocombustibilii, precum și energia electrică, au fost mai importante decât gazele naturale. Cu toate acestea, gazele naturale au reprezentat între un sfert și o treime din consumul final de energie în diferite sectoare industriale.
Datele prezentate acum de Eurostat se referă la o perioadă anterioară introducerii unor măsuri coordonate de reducere a cererii de gaz la nivelul UE.
În august 2022, UE a adoptat un obiectiv voluntar de reducere a cererii de gaze naturale de 15 %, ceea ce ar putea afecta datele viitoare privind consumul final de energie în industrie.