Sursa foto: Pexels
Indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România pentru România a înregistrat o scădere de la 50,0 de puncte în iunie la 47,8 puncte în iulie, arată un raport BCR România. Activitatea din industria prelucrătoare s-a contract în această lună, comparativ cu luna precedentă, iar indicele BCR Romania Manufacturing PMI a scăzut la 47,8 după trei luni consecutive la pragul de 50,0 sau peste.
Comenzile noi au scăzut considerabil după trei luni succesive de creștere, presiunea costurilor a crescut, iar cantitățile de achiziții s-au redus. Stocurile de achiziții s-au epuizat în cel mai rapid
ritm din istoricul sondajului. În iulie, s-a înregistrat a doua scădere lunară consecutivă a numărului de angajați în fabrici și cea mai rapidă din ultimele șase luni.
Raportul BCR privind indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România este compilat de S&P Global pe baza răspunsurilor primite la chestionarele trimise managerilor de achiziții dintr-un panel de aproximativ 400 de producători. Panelul este stratificat pe sectoare detaliate și dimensiunea forței de muncă a companiilor, în funcție de contribuția la PIB.
Toate cele cinci componente (comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții) au avut o contribuție direcțională negativă la evoluția din iulie a indicelui BCR PMI.
- Componenta de producție a înregistrat a doua contracție lunară consecutivă în iulie, iar comenzile noi au scăzut abrupt sub pragul de 50,0, cererea internă neputând compensa comenzile slabe pentru export;
- Componenta ocupării forței de muncă a indicelui a rămas sub 50,0 în iulie. Rata lunară de pierdere a locurilor de muncă a fost cea mai rapidă din acest an;
- Prețurile factorilor de producție au crescut în iulie, rata inflației acestor prețuri fiind a doua cea mai rapidă înregistrată istoric pe fondul creșterii costurilor cu materiile prime, forței de muncă și a prețului combustibililor, inclusiv din impactul accizelor.
Industria prelucrătoare din România s-a confruntat cu unele provocări la începutul celui de-al doilea semestru, arată raportul. O nouă scădere a comenzilor noi a dus la diminuarea producției într-un ritm accelerat. Între timp, firmele au adoptat o abordare mai conservatoare în ceea ce privește achizițiile de factori de producție, stocurile și ocuparea forței de muncă.
În ciuda semnelor de încetinire a lanțurilor de aprovizionare, presiunile asupra costurilor s-au accelerat, iar termenele de livrare s-au prelungit.
Indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanței industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră și derivat din indicatorii
privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții.
Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătățire a situației industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte arată o deteriorare.
Indicele PMI a scăzut de la 50,0 de puncte în iunie la 47,8 puncte în iulie, semnalând o deteriorare considerabilă a situației industriei.
Toate cele cinci componente ale PMI au avut influențe direcționale negative, sugerând că scăderea activității s-a înregistrat pe scară largă.
Creșterea numărului de comenzi noi, observată în fiecare lună a celui de-al doilea trimestru, nu a continuat în iulie, când comenzile noi au scăzut considerabil. Respondenții au remarcat cererea
slabă, cauzată de constrângerile bugetare ale clienților. Între timp, volumul de comenzi noi din străinătate a urmat tendința de declin observată de la începutul colectării datelor, în iulie 2023.
Producătorii au corelat parțial scăderea vânzărilor la export cu
problemele legate de transport.
“Din răspunsurile membrilor panelului reiese clar că cererea modestă a jucat un rol crucial în procesul decizional al firmelor, acestea reducând producția, achizițiile, stocurile și ocuparea forței
de muncă”, arată raportul.
Volumul producției a scăzut pentru a doua lună consecutiv în iulie, rata de contracție fiind cea mai rapidă din ultimele cinci luni și solidă, în ansamblu. Pe lângă scăderea cererii clienților, unele firme
au menționat presiunile asupra costurilor drept impediment pentru producție.
Producătorii români s-au bazat în mare măsură pe stocurile actuale de factori de producție pentru a face față nevoilor de producție în luna iulie, deoarece atât nivelurile stocurilor, cât și achiziționarea
de factori de producție s-au diminuat semnificativ. Ritmul reducerii în fiecare caz a fost cel mai rapid și, respectiv, al doilea cel mai rapid de la începerea colectării datelor.
Cu toate acestea, termenele de livrare ale factorilor de producție s-au prelungit din nou, respondenții indicând drept motiv problemele de personal ale furnizorilor.
Un alt domeniu în care producătorii din România au încercat să facă reduceri a fost personalul. În iulie, s-a înregistrat a doua scădere lunară consecutivă a numărului de angajați în fabrici și cea mai
rapidă din ultimele șase luni.
Volumul total al lucrărilor restante a scăzut în luna iulie, continuând tendința de capacitate de lucru neutilizată. Mai mult, rata de finalizare a lucrărilor a fost solidă și cea mai pronunțată din martie.
Producătorii s-au confruntat cu presiuni accentuate asupra costurilor în luna iulie, adesea sub forma unor costuri mai mari cu personalul, salariile și combustibilul.
Rata majorării prețurilor de producție a fost substanțială și printre cele mai abrupte observate
de la începerea colectării datelor. Cu toate acestea, firmele au ales doar o majorare marginală a prețurilor.
Peste jumătate (51%) dintre producătorii români și-au exprimat încrederea în creșterea producției în anul viitor (față de 18% care se așteaptă la o scădere). Respondenții și-au motivat optimismul prin speranța de a atrage noi clienți și prin planurile de investiții.
În ansamblu, însă, sentimentul pozitiv a scăzut considerabil în iulie, ajungând la cel mai slab nivel înregistrat vreodată, întrucât unii respondenți s-au declarat îngrijorați de condițiile economice
viitoare.
Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR, subliniază că sectorul manufacturier din România revine
în teritoriul negativ la începutul trimestrului al treilea după o expansiune de scurtă durată in trimestrul doi al anului curent.
“De la începutul culegerii datelor în iulie 2023, componenta de producție a înregistrat doar două
citiri peste pragul de 50,0, în lunile aprilie și mai 2024. Mai mult, comenzile noi au scăzut abrupt sub pragul de 50,0, cererea internă neputând compensa comenzile slabe pentru export.
Continuăm să vedem o revenire a industriei prelucrătoare, care este dependentă în mare măsura de export, în strictă corelație cu redresarea cererii externe. Datele semnal pentru indicele
HCOB PMI privind industria prelucrătoare din Germania, care este principalul partener comercial al sectorului manufacturier românesc, au atins o valoare mai mică în iulie față de iunie, sub
așteptările medianei sondajului Bloomberg care se aștepta la o îmbunătățire. Prin urmare, este puțin probabil să se vadă în curând o creștere consistentă a industriei prelucrătoare
românești”, spune Dascălu.
“Contribuind la starea de spirit sumbră, componenta de perspective ale producției în următoarele 12 luni a scăzut în iulie la cel mai jos nivel înregistrat în istoricul seriei de date,
unele companii raportând că se așteaptă să se confrunte cu condiții economice dificile în anul următor, deși componenta de așteptări a rămas cu mult peste pragul de 50,0. Per total, este probabil să dureze mai mult decât era anticipat până când vom vedea o redresare semnificativă și durabilă a industriei
prelucrătoare”, concluzionează Dascălu.