Cine sunt persoanele cu averi mari din România, cum le identifică ANAF și ce riscă dacă nu declară și plătesc taxele / Amnistia fiscală, oportunitate

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a clarificat abordarea față de Persoanele Fizice cu Averi Mari (PFAM) prin Ordinul nr. 920/2023, care a intrat în vigoare pe 28 iunie 2023. Acest ordin definește cine sunt contribuabilii cu averi mari și stabilește mecanismele de reglementare și conformare fiscală pentru acest segment.

Conform acestor reglementări, Persoanele Fizice cu Avere Mare (PFAM) sunt rezidenții fiscali din România care dețin o avere estimată la peste 25 milioane euro. Evaluarea averii se bazează pe datele deținute sau obținute de ANAF și cuprinde bunuri imobile, bunuri mobile și active financiare. Grupul persoanelor fizice cu averi mari include aceste persoane și se extinde la soți/soții și rude/afini până la gradul al doilea, iar ANAF va notifica persoanele care fac parte din acest grup, oferind detalii despre criteriul de avere îndeplinit și elementele patrimoniale estimate.

Actualizarea grupului se va face la intervale de trei ani, pentru includerea noilor persoane care îndeplinesc criteriul și la fiecare șase ani, pentru eliminarea celor care nu mai îndeplinesc criteriul. ANAF poate aplica tratamente fiscale alternative și poate selecta persoane pentru verificări fiscale pe baza analizei de risc. Aceste tratamente includ îndrumarea pentru conformare fiscală voluntară și programe de notificare privind problemele de neconformare identificate.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) folosește în practică ca instrument nou pentru a monitoriza și reglementa situația fiscală a persoanelor fizice cu averi mari un chestionar detaliat. Acesta este menit să ofere ANAF o imagine mai clară asupra structurii și dinamicii averilor, precum și asupra comportamentului fiscal al acestor contribuabili.

Chestionarul are scopul de evalua mai multe aspecte ale averii și ale planurilor fiscale ale contribuabililor, printre care:

• Fluctuația averii: tendințele de creștere, conservare sau descreștere a bunurilor imobile, mobile și a activelor financiare. Acest lucru ajută ANAF să înțeleagă cum se schimbă averea contribuabililor de-a lungul timpului și să identifice posibile riscuri sau oportunități fiscale.
• Evoluția și valoarea investițiilor: locația și valoarea investițiilor în bunuri mobile, cu o atenție specială acordată valorilor investite, care sunt segmentate în patru praguri: sub 500.000 euro, între 500.000 și 1 milion euro, între 1 și 5 milioane euro și peste 5 milioane euro.
• Tipuri de investiții: contribuabilii sunt întrebați despre tipurile de investiții în bunuri mobile sau active intangibile pe care le dețin, cum ar fi colecții, brevete, licențe, ambarcațiuni, aeronave, crypto-monede, NFT-uri, obiecte de artă și alte obiecte de lux.
• Investiții în active financiare: chestionarul evaluează tipurile de investiții în active financiare, inclusiv titluri de participare în entități listate sau nelistate, societăți de investiții și fonduri de investiții alternative.
• Fluctuația datoriilor: se analizează fluctuația datoriilor contribuabililor către bănci, instituții de credit și alți creditori, atât rezidenți cât și nerezidenți, precum și perioada de rambursare a datoriilor existente, segmentată în trei categorii: sub 1 an, între 1 și 3 ani, și peste 3 ani.
• Fluctuația creanțelor: similar, se evaluează fluctuația creanțelor contribuabililor către debitori rezidenți și nerezidenți, persoane fizice și juridice și perioada de încasare a acestora.
• Fluctuația veniturilor: contribuabilii trebuie să estimeze fluctuația veniturilor lor în următorii 3 ani pentru fiecare tip de venit, inclusiv investiții (dividende, dobânzi, transfer de titluri de valoare, alte investiții), agricultură, premii și jocuri de noroc, transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, venituri din alte surse și din străinătate.
• Domeniile viitoare de investiții: chestionarul va căuta să afle în ce domenii intenționează contribuabilii să investească în viitor, inclusiv agricultură, industrie, construcții, comerț, transporturi, servicii, IT, intermedieri financiare și asigurări sau imobiliare.
• Schimbarea rezidenței fiscale: se investighează dacă contribuabilii intenționează să-și schimbe rezidența fiscală în alt stat și motivele din spatele unei astfel de decizii.
• Gradul de încredere în ANAF: pe lângă cele de mai sus, chestionarul evaluează gradul de încredere al contribuabililor în agenția fiscală, un indicator important al relației dintre autoritățile fiscale și contribuabili.

Raportul de activitate al ANAF pentru anul 2023, relevă faptul că instituția a continuat să dezvolte programul de verificare a situației fiscale personale și de verificare documentară, bazându-se pe analiza de risc și vizând toate categoriile de persoane fizice cu risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile. În acest sens, ANAF a transmis 784 de notificări de conformare prin intermediul SPV sau prin Poșta Română și a finalizat 187 de acțiuni de verificare a situației fiscale personale, din care 98 au fost finalizate cu decizie de impunere, stabilindu-se creanțe fiscale totale de aproximativ 76,89 milioane lei.

De-a lungul anului 2023, ANAF a realizat analize de risc punctuale pentru 282 de persoane fizice, în vederea valorificării rezultatelor din controale fiscale sau a informațiilor primite de la alte instituții sau autorități publice, precum și de la alte entități sau persoane fizice ori juridice.

De asemenea, raportul ANAF pe 2023, arată faptul că s-au intensificat activitățile de schimb de informații în domeniul fiscal, inclusiv pentru categoriile specifice de venituri și de capital, precum și pentru conturi financiare cu statele membre ale Uniunii Europene și țări terțe. În acest sens, au fost gestionate 1.808.508 înregistrări prin aplicația Automatic Exchange Of Information (AEOI), care include informații referitoare la venituri și capital, esențiale pentru conformarea fiscală a persoanelor fizice și pentru identificarea veniturilor neînregistrate sau neimpozitate corespunzător.

Mai mult, în cadrul cooperării administrative privind schimbul de informații, au fost încheiate noi protocoale cu: Registrul Auto Român, Consiliului Național al IMM-urilor din România, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Asociația Română a Băncilor, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale, Casa Națională de Pensii Publice din România.

Prin colectarea și analiza acestor informații, atât la nivel local, cât și în context internațional, ANAF își propune să îmbunătățească strategiile de conformare fiscală și să dezvolte politici fiscale mai eficiente, care să reflecte nevoile și comportamentul contribuabililor cu averi mari. Acest demers este un pas înainte în direcția transparenței și a echității fiscale în România.

Mențiunea importantă, în contextul anului 2024, când deficitul bugetar depășește limita acceptată de Comisia Europeană, este apariția unei Ordonanțe de Urgență, pusă recent în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor Publice. Aceasta prevede că atât companiile, cât și persoanele fizice care își achită o parte din datoriile restante către stat până la 25 noiembrie 2024, vor putea beneficia în curând de o amnistie fiscală – adică de anularea accesoriilor pentru plata principalului. De aceste măsuri vor beneficia toți contribuabilii: persoane juridice și persoane fizice, cu obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024, cu unele excepții.

Cifrele oficiale indică faptul că trei sferturi (75%) din totalul datoriilor restante către bugetul statului, însumând 6,1 miliarde lei, provin de la 122.311 persoane fizice cu debite mai mari de 5.000 lei (1.000 euro). Un calcul simplu arată că datoria medie este de aproape 50.000 lei (10.000 euro) pentru fiecare contribuabil „mare”.

Măsura de amnistie fiscală ar putea fi văzută, în aceste condiții, ca o oportunitate de a stinge aceste debite, inclusiv de către persoanele care se încadrează în categoria celor cu averi mari.

Articol de opinie redactat de Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România și Dorina Marcu, Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România