Lichidatorul Sierra Quadrant a scos din nou la vânzare combinatele Ga Pro Co Piatra Neamț și Donau Chem Turnu Măgurele, care au aparținut grupului agro-industrial InterAgro, al omului de afaceri Ioan Niculae, acum în insolvență. Ele sunt la vânzare de mai bine de doi ani, cu multiple sesiuni de licitație (peste 10), toate eșuate. Surprinzător, acum creditorii au decis chiar să mărească prețul pentru Ga Pro Co, de la 70 de milioane la 88 milioane, deși, la prețul de 70 de milioane lei, doi ani nu s-a prezentat nimeni. Prețul pentru Donau Chem a rămas același – 89 milioane lei.
S-a mai schimbat ceva. Ambele combinate se vor vinde prin negociere directă cu potențiali parteneri interesați, nu prin scoatere propriu-zisă la licitație. Lichidatorul precizează că asta a fost cerința majorității creditorilor, cu excepția InterAgro, care a votat împotrivă.
„Din informațiile noastre, creditorii Interagro – aflată la rândul său în insolvență – au fost cei care s-au opus și nu au mandatat reprezentanții companiei în Adunarea Generală a Creditorilor de la Ga Pro Co să dea un vot pozitiv. Este important de precizat că statul român, prin creditorul minoritar ANAF, susține metoda de vânzare prin negociere directă a GA Pro Co în locul propunerii vehiculate de unii creditori de a se merge pe varianta de licitație publică în care ofertele pot coborî până la 30% din valoarea menționată în raportul de evaluare cu cel mai bun preț’’, au spus reprezentanții Sierra Quadrant.
Potrivit unor surse din piață, schimbarea strategiei de vânzare a celor două combinate poate veni din faptul că lichidatorul ar avea deja un potențial client sau pentru că valoarea activelor a fost reactualizată, aici incluzând factorul inflație sau terenuri.
Toate combinatele chimice, șase la număr, din grupul InterAgro erau de mai mulți ani în faliment, ca și tot grupul InterAgro, de altfel. La capacitate maximă, aceste fabrici consumau circa 2,7 miliarde de metri cubi de gaz anual, fiind cel mai mare consumator individual din România. Trei dintre ele (Slobozia, Făgăraș, Bacău) au fost cumpărate de grupul Pambac, al lui Eusebiu Guțu, dar niciunul repornit.
În România, unica fabrică de îngrășăminte ce funcționează, și ea sporadic, este Azomureș, controlată de grupul elvețian Ameropa. Însă acționarii elvețieni iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte. Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție, iar Romgaz este indicat de asemenea ca potențial cumpărător. În prezent, producția combinatului este suspendată, pe motiv de preț mare al gazului, deci România nu mai fabrică fertilizatori.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, la România TV, că Guvernul discută cu 3 sau 4 companii mari pentru a redeschide și de a deschide alte combinate de îngrășăminte. Varianta mai plauzibilă este redeschiderea unor fabrici, pentru că un combinat nou costă între 1,5 și 2 miliarde de euro, așa cum se arăta într-un Studiu de Fezabilitate comandat de Romgaz în urmă cu mai mulți ani, când producătorul de gaze controlat de stat analiza oportunitatea intrării pe piața fertilizatorilor.
„Importăm 60% din necesarul de îngrășăminte. Avem discuții cu 3 sau 4 companii mari pentru a redeschide și de a deschide alte combinate de îngrășăminte. În 2027 începe extracția de gaze din Marea Neagră. Trebuie să punem minim un combinat pe picioare”, a declarat Ciolacu.
Acum o lună, Ciolacu a avut o întrevedere cu șeful OMV, Alfred Stern, exprimându-și dorința ca OMV Petrom să investească în industria chimică. Reamintim aici că OMV, prin Petrom, era deja prezent în industria chimică din România, deținând Doljchim, care a fost însă închis și tăiat la fier vechi.
„Cu şeful OMV am avut o discuție, fiindcă domnia sa știa de noile măsuri cu reindustrializarea României. Avem o mare problemă – importăm de aproximativ 13 miliarde produse chimice. În primul rând, îngrășămintele atât de necesare agriculturii. Am avut o discuție pentru a lărgi sfera de business pe care o desfășoară în România. Nu aş vrea să intru în detalii foarte multe, pentru că a fost o primă discuție aplicată pe această zonă”, a spus atunci Ciolacu.
Întrebat dacă există o speranță să se reînvie industria chimică în România, Marcel Ciolacu a spus: „Da. în acest moment, da. Este o discuţie foarte aplicată. 80% din prețul de la îngrășăminte reprezintă prețul gazului. Noi importăm aproape 65% din necesar. Combinatele au fost vândute și interesul a fost să fie închise. Încă funcționau foarte bine cele din Ucraina. Dar, între timp, cele din Ucraina nu mai funcționează și s-a creat o presiune a pieţei”, a spus atunci Ciolacu.
Principala vulnerabilitate a României
Sectorul produselor chimice este principala vulnerabilitate a României, dat fiind faptul că mai avem doar o singură fabrică funcțională – Azomureș (care acum și-a oprit și ea producția – n.r.), din 11, câte erau în 1990, se arată în proiectul de Hotărâre de Guvern care aprobă Strategia Industrială 2024 – 2030, document publicat pe site-ul Ministerului Economiei.
Faptul că industria chimică aproape că a dispărut se vede și în statisticile comerțului exterior prezentate de Institutul Național de Statistică, unde deficitul comercial pe acest sector depășește anual trei miliarde euro. „În sectorul produselor chimice, se înregistrează o balanță comercială negativă care s-a acutizat în ultimii ani, pe fondul suspendării activităților de producție a îngrășămintelor chimice necesare în agricultură, devenite nerentabile din cauza costurilor energetice… Din cauza creșterii prețurilor la gaze naturale, producția de îngrășăminte chimice a fost afectată, iar necesarul este acoperit din importuri, cu afectarea balanței comerciale. Azomureș este unica întreprindere care și-a păstrat obiectul principal de producție dintre aceste trei combinate. Amonil Slobozia și Donau Chem Turnu Măgurele, care ipotetic pot produce, au fost închise sau se află în reorganizare”, se arată în documentul citat.
Statul român este însă optimist că producția de îngrășăminte chimice s-ar putea relua în unele din aceste combinate odată cu intrarea în țară a miliardelor de metri cubi de gaze din Marea Neagră (sfârșitul lui 2026). Gazul este materia primă în chimie unde își multiplică de trei ori valoarea în procesul de transformare în îngrășăminte. „Pentru menținerea unei producții competitive în industria chimică, ar putea fi folosite fie gaze din producția internă provenite din perimetrele ce urmează a fi exploatate în Marea Neagră, fie din gazele obținute prin biosinteză (hidrogen verde). Dat fiind contextul regional și constrângerile bugetare, necesarul uriaș de investiții inițiale nu permite o tranziție ”verde” rapidă, impunând corelarea schemelor de retehnologizare, concomitent cu prelungirea scutirii la plată a certificatelor verzi, din schemele de sprijin pentru energia verde”, se mai arată în strategia industrială a României.