Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), consideră că listarea la Bursa de Valori București a unor pachete suplimentare din deținerile la Hidroelectrica și Nuclearelectrica sau privatizarea Portului Constanța pentru acoperirea nevoilor bugetare reprezintă o soluție de tip one-off care nu contribuie la consolidarea fiscală.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

„Vânzarea de active pentru satisfacerea unor nevoi bugetare curente ar trebui privită ca soluție de tip last resort. În prezent, România are nevoie de măsuri structurale, care să corecteze dezechilibrele bugetare nu doar în 2025, ci și pe termen lung. Trebuie să ne preocupe măsurile cu impact permanent, nu soluțiile de tip one-off, care apoi își epuizează efectul și nu contribuie la consolidarea fiscală durabilă”, a spus Cosmin Marinescu într-un interviu.

Acesta adaugă că, de fapt, listarea unor companii nu alimentează veniturile bugetului general consolidat, ci reprezintă o operațiune financiară (below the line), prin care putem plăti în contul serviciului datoriei publice, dar care nu conduce la reducerea deficitului bugetar curent.

„În opinia mea, invocarea sau recurgerea la asemenea soluții ar trebui întotdeauna să se subordoneze unei strategii naționale, nu doar unei nevoi imperative privind creșterea veniturilor la buget. Și mă refer aici, în special, la nevoia de a atrage finanțări pentru obiectivele de investiții ale acestor companii, sau la obiectivul de dezvoltare a pieței locale de capital, inclusiv prin consolidarea Bursei de Valori București”, spune acesta.

În luna aprilie a fost adoptată, prin Legea nr. 48/2025, Politica publică de proprietate privată a statului. Conform acesteia, până în trimestrul al doilea al anului viitor, cel puțin alte trei companii publice active în sectoare de interes strategic ale economiei din România ar trebui să facă obiectul listării pe piața reglementată. Totodată, companiile de stat care înregistrează pierderi sau sunt inactive vor trebui restructurate sau desființate.

Analize Economedia

România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA

„Deși discutabilă, asumarea de către stat a unui rol productiv în economia de piață, prin intermediul companiilor publice, are o motivație complexă, mai degrabă strategică decât economică, care transcende logica profitului acționarului privat. De aceea, orice analiză privind listarea companiilor de stat, mai ales în domenii sensibile sau strategice, trebuie să pornească de la rațiunile specifice fiecărui sector sau companie. Problema este aceea că, în prezent, marea majoritate a companiilor de stat nu par să funcționeze ca vectori de competitivitate, inovare sau integrare regională/europeană. Cu unele excepții notabile, acestea rămân captive unor modele de guvernanță ineficientă: generează arierate, depind de subvenții, beneficiază de excepții și reglementări speciale, iar toate acestea distorsionează piața și reduc stimulentele investiționale în economie”, a adăugat Cosmin Marinescu.