Sursa foto: gov.ro
Premierul Ilie Bolojan a avut, vineri, mai multe întâlniri de lucru cu reprezentanți ai sectorului bancar, în contextul în care Guvernul are în plan să introducă o taxă pe „profiturile excesive ale băncilor”, care sunt deja afectate de o „taxă specială”, prin care să aducă 1,5 miliarde de lei la bugetul de stat.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Guvernul desfășoară în această perioadă mai multe consultări cu principalii actori economici. La discuții a participat și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit în această dimineață cu Asociația Română a Băncilor (ARB), reprezentată de președintele Bogdan Neacșu. Tot astăzi, premierul a discutat și cu Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), reprezentat de Mihaela Bîtu.
Întâlnirile s-au desfășurat în contextul pregătirii unui pachet de măsuri pentru consolidarea fiscală și au vizat schimbul de opinii cu privire la situația economică actuală, stabilitatea financiară și perspectivele generale de dezvoltare.
Aceste discuții fac parte dintr-o serie mai amplă de consultări cu instituții și organizații din diverse domenii, prin care Guvernul urmărește să construiască un set de măsuri fiscale eficiente în vederea reducerii deficitului bugetar.
Taxă pe profiturile „excesive” ale băncilor
Programul de guvernare propus de Guvernul Bolojan propune „taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată”. Nu este precizată o perioadă, un cuantum al taxei sau o definiție pentru un „profit excesiv”.
Guvernul ar dori să strângă 1,5 miliarde de lei de la bănci, prin taxarea profitului excesiv, rata vehiculată a taxării fiind de 29%. Însă conform informațiilor Economedia, aceste cifre nu au mai fost puse în programul de guvernare pentru a permite discuții cu Banca Națională a României (BNR) și cu sistemul bancar asupra impactului acestei taxe.
Alexandru Nazare, propus să preia funcția de ministru de Finanțe, a declarat luni că taxa pe profiturile bancare este prevăzută pentru 2026 și este o taxă „pe profituri excepționale”.
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a anunțat marți că a luat act cu surprindere despre introducerea în programul de guvernare a măsurii de „taxare a profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată” și consideră că măsura induce iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice și sociale nedorite, pe termen scurt, mediu și lung.
„Nu suntem de acord cu intenția de introducere a unei noi taxe asupra sectorului bancar și ne exprimăm disponibilitatea pentru consultări reale și aplicate cu autoritățile astfel încât să contribuim cu soluții viabile și argumentate la redresarea situației bugetare a României”, transmite asociația patronală.
Amintim că Guvernul a mai introdus în 2024 și o „taxa specială pe bănci”, de 2% pe cifra de faceri realizată de instituțiile de credit. Acest impozit reprezintă de fapt o taxă pe veniturile bancare brute, care se adaugă impozitului pe profit de 16%. Anul trecut, acest impozit a adus la buget 967 de milioane de lei, peste estimările inițiale de 800 de milioane de lei. În bugetul pe 2025, Executivul prevede încasări de 1,3 miliarde de lei la acest capitol, în creștere cu 37% față de anul anterior.
Profitul net la nivelul întregului sistem bancar însuma, la finele anului trecut, 14,197 miliarde lei, în creştere cu 5% comparativ cu 2023, conform raportului anual pentru 2024 publicat, luni, de Banca Naţională a României.
Dintre cele 32 de instituţii de credit prezente pe piaţa românească, un număr de 25 de entităţi au înregistrat rezultate financiare pozitive, profitul net cumulat fiind în valoare de 14,61 miliarde lei, în timp ce un număr de şapte instituţii de credit au consemnat pierderi în sumă de 413,2 milioane lei, ceea ce indică o performanţă generală solidă la nivel de sistem, în pofida unor dificultăţi punctuale, subliniază sursa citată.
Comparativ cu anul precedent, profitul net a crescut cu 5% (669,7 milioane lei), în principal ca urmare a majorării profitului operaţional cu 1,182 miliarde lei, atenuată de creşterea deprecierii activelor financiare cu 15,1%, de la 1,56 miliarde lei la sfârşitul anului 2023 la 1,796 miliarde lei la sfârşitul anului 2024.
Profitul operaţional din anul 2024 a fost cu 6,6% mai mare decât cel realizat în anul anterior. Cu toate acestea, s-a consemnat o creştere mai mare pe partea de cheltuieli operaţionale (cu 21,1%, reprezentând un plus de 3,434 miliarde lei, în principal din creşterea cheltuielilor administrative) comparativ cu veniturile operaţionale (cu 13,5%, reprezentând o majorare cu 4,617 miliarde lei).
