VIDEO Miniștrii prezintă și explică majorările de taxe. Ministrul Finanțelor: Sunt foarte optimist că ne vom menține ratingul Fitch. Vreau să păstrăm cota unică / Vicepremierul Tanczos Barna: UE și agențiile de rating au spus că primele variante de măsuri fiscale prezentate de România nu sunt suficiente

Mai mulți miniștri din Guvernul Bolojan au explicat măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Conferința de presă este susținută de viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educației, Daniel-Ovidiu David și ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole.

Principalele declarații:

Vicepremierul Tanczos Barna: 

• Este primul pachet care vizează corectarea deficitului bugetar pentru care Guvernul a decis să își asume răspunderea.
• În ultimele decenii România a cunoscut o redresare economică semnificativă, dar care a generat și dezechilibre.
• În aprilie a început disputa SUA – UE privind taxele vamale, am avut situația scăderii economice în principalele economii europene
• Primul lucru care trebuie adresat este reprezentat de deficitele gemene, care au apăsat pe stabilitate și predictibilitate.
• Creșterea accelerată a datoriei publice și deficitul bugetar trebuie corectate în viitorul apropiat.
• Deficitul de 9,3% este nesustenabil, o problemă semnificativă și timpul este foarte scurt, după o perioadă cu multe alegeri.
• Atât UE, cât și agențiile de rating au spus că primele variante prezentate de România nu sunt suficiente. Motiv pentru care am elaborat acest pachet.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare:

• Cheltuielile erau de 459 miliarde lei în 2021, iar azi au ajuns la 831 miliarde lei, o creștere de 43% a cheltuielilor
• Deficitul pe cash era de în 2021 de 79 miliarde, adică 6,7% din PIB, iar în 2025 a ajuns la 176 miliarde.
• Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat erau de 111 miliarde în 2021, azi sunt 172 miliarde
• Cheltuielile cu pensiile erau de 110 miliarde în 2021, iar azi sunt 190 miliarde, în 2025
• Cheltuielile cu bunurile și serviciile – 64 miliarde în 2021, 97 miliarde lei în 2025
• Numărul posturilor ocupate – 1.262.000 în 2021 și azi e de 1.305.000 de persoane.
• Datoria publică era de 576 de miliarde în 2021 și astăzi estimăm că va depăși 1.100 miliarde, 58% din PIB.
• Toate aceste creșteri de cheltuieli nu au putut fi susținute de evoluția veniturilor, pe fondul faptului că începând cu 2020, de când am intrat în procedura de deficit excesiv, ne-au dus la situația de astăzi.
• Suntem de 5 ani în deficit excesiv și trebuie să muncim foarte mult în următorii 5 ani să ieșim din acest deficit excesiv
• Capacitatea noastră de negociere la Bruxelles este mult redusă, cât avem această ștampilă a deficitului excesiv, înseamnă neseriozitate, probleme, bugete vulnerabile, supraveghere bugetară slabă. Când aceste lucruri persistă ani la rândul, capacitatea noastră e limitată.
• Prin acest pachet fiscal evităm 3 riscuri extrem de importante.
• Primul risc este cel de suspendare a fondurilor europene, atât de coeziune, cât și din PNRR, dată fiind procedura lansată de Comisia Europeană din cauză că nu am luat acțiuni corective din ianuarie, când Comisia a lansat această recomandare. Baza procedurii este aprobată. Pașii următori, în cazul în care nu am fi adoptat acest pachet corectiv, iar asta încercăm să prevenim, ar fi ca procedura să meargă mai departe de Consiliu. Ar fi însemnat penalizări și pe fondurile de coeziune și pe PNRR. Și nu includ riscurile pe fondurile din PNRR deja în discuție. În primul rând salvăm fondurile europene suspendate din cauza acestei condiționalități macroeconomice lansată de Comisie în iunie.
• Transmitem un pachet fiscal care să aibă dimensiunea, anvergura, pe care Comisia o cere, analizând situația economică din România de astăzi.
• Al doilea lucru pe care îl facem e că prezervăm calificativul de investiții. Ultima dată când nu am luat măsuri am intrat în incapacitate de plată, această decizie a atras multe consecințe, o devalorizare mare care afectează toată populația, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta, ci îi afectează pe toți românii. Prevenim acest lucru prin acest pachet fiscal.
• Al treilea lucru: deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR, care altfel ar fi fost blocate, dacă pachatul nu ar fi fost adoptat. Acest lucru se va întâmpla cu termenul de 8 iulie când va avea loc discuția în Consiliul miniștrilor de finanțe ECOFIN.  Depinzând de modul în care aprobăm pachetul și de discuția de pe 8, aceste semnale se vor transmite către agențiile de rating, către toți finanțatorii și vor transmite un semnal pozitiv.
• Simplul fapt că azi am publicat pachetul a influențat licitațiile în curs, am avut puncte serioase de bază în care ne-am finanțat mai ieftin, și local și internațional. Indirect, scădem costurile de finanțare cu datoria publică.
• În plus, în cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică, ne-am fi diminuat indirect libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piețe. Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet.
• Compoziția pachetul. Acest pachet are un impact pe venituri în 2025 de 9,5 miliarde lei, pe cheltuieli prepondere suma e de 1,2 miliarde, la care se adaugă economia din plafonarea sporului de condiții vătămătoare. Impactul e de 10,75 miliarde lei pentru 2025.
• Pentru 2026, impactul din venituri este de 35 miliarde și din cheltuieli de 57 miliarde, dar aici am inclus tot ce era în ordonanța trenuleț. Din cele 57 miliarde, 18 miliarde înseamnă înghețarea salariilor și pensiilor și a altor drepturi.
• Acest pachet a fost negociat cu Comisia, avem impact pozitiv, avem semnale pozitive de la Comisie și semnale pozitive că, în cazul adoptării înainte de ECOFIN, evaluarea Comisiei va fi bună.
• Intrăm pe un drum în care lucrăm la fundație solidă, pe care construim celelalte elemente ale economiei pe care vrem să o proiectăm, în care să ne orientăm spre investiții, predictibilă, cu supraveghere bugetară în alt mod.
• Am introdus două chestiuni care țin de responsabilitate fiscală. Premierul va prezenta până la finalul lunii martie un raport în Parlament în care să vorbească despre execuția bugetară a anului precedent. Același lucru îl va face ministrul de finanțe, până la sfârșitul lunii mai a fiecărui an. De acum încolo nu mai trebuie să propunem bugete în parlament fără analiza situației economice și fără analiza aprofundată a execuției din anul precedent.
• Compoziția pachetului. În zona de venituri, reașezăm cotele de TVA la 9 și 11%, un plus de 6 miliarde.
• Avem creșteri la capitolul accize de un miliard în 2025 și 3,5 miliarde în 2026.
• Prin așezarea plafonului pentru CASS la pensii la 3.000 lei vom obține 1,378 miliarde în 2025 și peste 4 miliarde în 2026.
• Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancar de la 2 la 4% în acest an și la 4% în 2026. Un impozit temporar. Acesta va avea un impact de 400 milioane în 2025 și de aproape 1,8 miliarde în 2026.
• Creștem taxele de autorizare și taxele conexe pe jocurile de noroc. La autorizare cresc cu 30%. Creșterile sunt pe linie și pentru gestionarii jocurilor și pentru jucători. Pentru jucătorii care au câștiguri până în 10.000 lei, li se va reține de la 3% la 10%. Vrem să dăm un semnal foarte important în privința taxării jocurilor de noroc, care știm foarte bine cât de nocive sunt.
• Î: De ce trebuie să plătească românii pentru neseriozitate? Ei nu și-au dat pensii mai mari. Statul este cel care a colectat necorespunzător.
• R: Respect contribuabilii, antreprenorii, toți plătitorii de taxe care fac acest efort și îi rog să vină în acest parteneriat alături de noi, chiar dacă acest prim pachet este preponderent pe venituri. Nu este nici pentru o categorie socială, nici pentru alta, nu are nici culoare politică, nu e nici de stânga, nici de dreapta, ci protejează România. Am avut 9 zile să îl elaborăm. Astăzi este doar prima etapă. Garantez că prin toate măsurile pe care le vom lua, inclusiv pachetul 2 anunțat de premier, vom încerca ca aceste măsuri să vizeze în mod egal toate zonele, efortul să fie cumulat, efortul pe cheltuieli să fie de asemenea important și să îl facem cât mai rapid. Nu puteam să îl facem în 9 zile și nu exista alternativa să nu luăm măsuri. Dacă nu luam aceste măsuri acum, eram obligați să luăm dublul acestor măsuri în 3 luni, dar eram condamnați 3-4 ani să nu ne putem finanța.
• Î: Veniturile românilor se reduc. De ce nu ați ales măsuri care să stimuleze economia, să avem creștere economică?
• R: Cu creșterea TVA este impact pe inflație. Dar asta nu înseamnă că nu luăm măsuri de stimulare a investițiilor. Dar obiectivul primordial în aceste 8 zile a fost să luăm măsurile prin care, prin negocieri cu Comisia, datorită deficitului semnificativ de încredere pe care România l-a acumulat, paleta de decizii la dispoziție nu a fost și nu este largă. Să spunem adevărul, pentru că am ignorat aceste lucruri foarte mulți ani și nu mai avem aceeași încredere. Vom lua măsuri pe investiții, ne vom concentra pe investiții, dar nu puteam să facem acest lucru în primele 8 zile.
• Î: FMI și Comisia au recomandat impozitare progresivă, luați în calcul și în ce formă și câți bani ar putea aduce la buget?
• R: Cota pe care o avem astăzi a funcționat, nu ar trebui să schimbăm lucruri care funcționează și care în ultimii 20 de ani au adus predictibilitate fiscală și investiții. Nu ar trebui să facem asta, pentru că trebuie să ne uităm la competitorii din jurul nostru, la țările din jur, și să vedem că trebuie să ne menținem acest avantaj competitiv. Nu cred că această măsură este oportună.
• Î: Majorarea TVA a fost mai oportună decât impozitarea progresivă?
• R: Impozitarea progresivă, tehnic vorbind, și dacă presupunem că am fi vrut să o luăm, nu o puteam aplica. Ea necesită măcar un an și jumătate, doi de pregătire pe sistemul actual al ANAF. Deci nici să vrem nu am fi putut să o luăm. Dar eu nu sunt de acord cu ea și vreau să păstrăm cota unică.
• Î: De ce s-a ajuns la cota de TVA de 21%? Reprezentanții de la Bruxelles au cerut creșterea la 21%? Ce impact au avut reprezentanții Fitch pe acest pachet?
• R: Reprezentanții de la agențiile de rating, în speță Fitch, încep analiza asupra măsurilor noastre pentru evaluarea pe care o vor publica pe 15 august după data de 15 iulie. Eu sunt foarte optimist că, odată având validarea obținută în Consiliu de săptămâna viitoare, ne vom menține ratingul în privința Fitch. Aceste negocieri cu Comisia Europeană s-au purtat timp de multe luni înainte, inclusiv în luna premergătoare învestirii Guvernului. Opțiunile Comisiei trimise pe 2 iunie au fost foarte clare și priveau atât impactul bugetar, ponderea în PIB pentru fiecare tip de măsură pe care ei o consideră validă. În discuțiile inițiate de mine imediat cum am preluat portofoliul am constatat atât la nivel tehnic, cât și la nivel de comisar, că acestea sunt variantele acceptate. Comisia consideră creșterea TVA la 21% ca o măsură credibilă, având în vedere deficitul de încredere pe care l-am acumulat în niște ani de zile. Variantele anterioare de creștere de TVA – nu era impact considerat acceptabil, era la mai puțin de jumătate ca și cuantum.
• Î: Bulgaria aderă la zona euro. Ce le transmiteți antreprenorilor care se gândesc să își mute afacerile în Bulgaria, unde sunt taxe mai mici decât în România?
• R: Trebuie să aibă încredere că acest Guvern în perioada următoare va identifica măsurile prin care să facem viața antreprenorilor mai ușoară, din toate punctele de vedere: debirocratizare, povara pe care o au în relația cu administrațiile fiscale, sprijin pentru investiții, dialog pe care trebuie să îl ducem cu antreprenorii la un alt nivel. În aceste 7-8 zile nu am avut timp de dialog așa cum ar fi trebuit cu fiecare industrie în parte, dar trebuie să facem acest lucru. Îi rog cu respect să aibă încredere.
• Î: Spuneați că va exista un echilibru pe măsuri. Dar va exista impact mai mare asupra cetățenilor și asupra mediului privat. Pentru greșelile guvernanților plătesc tot cetățenii, și nu statul. 
• R: Avem o diferență pe primul pachet, care se axează preponderent pe venituri, pentru că în aceste 9 zile măsurile necesare pentru a genera o economie semnificativă nu puteau fi adoptate într-un timp atât de scurt. O reorganizare făcută ca la carte poate dura peste 120 de zile. Acest guvern e abia în a doua săptămână de funcționare. Aceste inițiative continuă și vom compensa aceste inițiative diminuând cheltuielile. Nu sunt măsuri targetate pe evaziune fiscală în pachet, pentru că sunt în lucru, din prima zi în care am preluat mandatul am avut ședință cu șefii ANAF, ai Vămii, ai Antifraudei, consultări cu Ministerul Justiției, ca să vedem cum modificăm legi care de ani de zile nu sunt modificate și care trebuie să faciliteze o colectare mai mare și o combatere a evaziunii fiscale.
• Î: Ce înseamnă temporar din taxa de 4% la bănci? Și 3 măsuri concrete de stimulare a investițiilor și a creșterii economice?
• R: În textul actual, am agreat ca această taxare suplimentară să se încheie la finalul lui 2026. Textul va fi amendat în acest sens. În privința investițiilor, trebuie să regândim modul în care atragem investițiile, să nu mai așteptăm investitorii, să mergem să-i aducem în România, să avem o campanie foarte serioasă de promovare a investițiilor. Trebuie să tratăm investitorii complet diferit, dacă avem o propunere de investiții nu o putem lăsa în sertar 2-3-5 luni, să nu răspundem sau să răspundem inexact. Trebuie crescută eficiența de lucru a instituțiilor pentru atragerea investițiilor. Nu mai putem să neglijăm acești bani europeni pe care îi avem, despre care tot discutăm, iar absorbția este în continuare foarte mică, iar pe PNRR este îngrijorător de mică. Vom gândi programele europene altfel, nu să se blocheze în anul 3 sau 4, nu uitând jaloane în urmă.

Daniel David, ministrul Educației:

• Vom implementa aceste măsuri pentru că țara se află într-o situație de criză
• Așteptăm atâtea resurse câte își permite țara și pe măsură ce eficientizăm educația și cercetarea banii pe care îi obținem îi vom aduce înapoi
• Nu modificăm salariile
• Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutant trebuie să fie salariul mediu pe economie
• Peste 5 ani, să nu mai amânăm angajamentele pe care le-am acut – 1% din PIB pentru cercetare, 15% pentru Educație
• De ce este azi Educația aici? Este un sistem complicat, complex, cu peste 4 milioane de oameni.
• Bugetul nostru este printre cele mai mari
• Cum am ajuns aici? Avem și lumini și umbre
• În ultimii 2-4 ani am beneficiat de o creștere a resurselor și o infuzie financiară foarte mare
• Când nu e ghidată spre lumini, ci spre tot sistemul, ajungi să amplifici anomaliile din sistem
• Eu văd un moment zero pentru educație și cercetare
• Câteva anomalii: În ultimii ani, deși numărul de copii a scăzut, numărul de norme didactice a crescut
• De ce? Am luat niște măsuri prin care stabilind număr minim și maxim de copii, am fragmentat clasele
• Am acceptat foarte multe degrevări de norme: reducem din normele de interacțiune cu copilul dar păstrezi salariul. Degrevările de normă au fost însoțite de plata cu ora
• Avem un sistem în care plata cu ora are o valoare mai mare decât ora din timpul de lucru pentru care ești plătit ca profesor
• Iată câteva anomalii care ne duc într-o situație problematică
• La burse, bugetul a crescut extrem de mult în ultimii ani
• Am generat un fond pentru burse care depășește susținerea ministerului pentru întregul sistem de cercetare inovare
• Am creat un sistem de burse care nu se exprimă în performanța educațională
• Înțelegând aceste anomalii, ce facem? Măsuri propuse: În norma didactică creștem numărul de ore didactice cu 2 ore. Vom ajunge la 20
• Acest lucru trebuie să respecte principiul european: ne aflăm în jurul unei medii la nivelul UE, nu suntem spre limita superioară
• În cazul profesorilor performanți, care au vechime, vom crea posibilitatea să fie degrevați de timpul de lucru pe care îl au
• Este o modificare temporară, un ciclu de studii, patru ani
• Valoarea pentru plata cu ora se schimbă. Normal este să raportezi salariul la numărul de ore pentru care ești plătit
• La burse, pentru studenți, prin legea din 2023 s-au creat aceste facilități extraordinare. Intenția era bună, dar nu sustenabilă
• În 2023 raportarea era la salariul minim brut pe economie. Propunem ca referință minimul net, pentru că bursele nu sunt impozitate
• Bursele le dăm cât timp sunt la școală, nu și în vacanțe
• Evident că fondul de burse scade. Deși scade, este mai mare decât ce era în 2022
• Și această modificare o văd ca fiind temporară, timp de trei ani. În zona elevilor, nu schimbăm doar bugetele ci sistemul de burse
• În zona elevilor, nu schimbăm doar bugetele ci sistemul de burse
• Avem un sistem care are burse de merit, de rezilineță, sociale, tehnologice
• Trei tipuri de. bursă: de merit care va fi definit ca merit, maxim 15% din clasă, cu nota minimă 9
• Bursa socială, pentru copiii care au nevoie să fie ajutați să vină la școală
• Bursa tehnologie pentru copiii din școlile profesionale
• Vom men’ine premiile pentru olimpici și chiar le vom crește ușor
• Vreau ca pentru o olimpiadă internațională la mențiune să poți acoperi o bursă de merit în fiecare lună
• Unii copii mi-au spus că sunt supărați pe mine, că ei au învățat ei voiau bursă
• Ca ministru nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că învață pentru notă pentru bursă
• Vreau să vadă școală ca o cale spre succesul social, dar nu de a învăța pentru o notă care să-i aducă niște bani
• Îi rog pe toți elevii să înțeleagă că cei care au nevoie să fie ajutați vor fi ajutați
• Î: Cum se modifică venitul unui profesor?
• R: Eu pot garanta salariile și că nu dăm oameni afară. În situații de criză evident că sunt modificări de venituri. Se reduce pentru plata cu ora dacă nu mai e raportată la 18 sau 20 probabil că se reduce la aproximativ jumătate. Plata cu ora e mult mai mare în preuniversitar.
• Î: Bursele pentru mamele minore?
• R: Rămân în zona de burse sociale. Bursele sociale trebuie să meargă la copiii care au nevoie de ajutor social. Dacă vor fi în zona de excluziune vor primi burse sociale (…) Sistemul de burse este anormal, vreau să-l aducem în normalitate, să nu pervertim mintea copiilor că vin la școală pentru bursă
• Î: Ce economie se face prin creșterea normei didactice?
• R: O să vă spună sigur domnul ministru. Vom reduce aproximativ 14.000 de norme libere, în educație nimeni nu e dat afară. Eu am garantat că pot asigura salariile, veniturile se modifică.
• Î: Dumneavoastră ați primit bursă când erați elev?
• R: Când eram eu elev nu existau burse, când eram student am avut bursă. Bursele sociale vor fi acoperite ca până acum. Dar nu mai dăm merit și reziliență și nu te prezinți la Bacalauret
• Î: Ce ați transmite profesorilor care noaptea corectează lucrări?
• R: Oamenii care stau sunt plătiți pentru 8 ore
• Î: Datele Ministerului Educației arată că numărul burselor de merit a scăzut.
• R: Haideți să fim cinstiți, puneți și bursa de reziliență. Am ajuns la un moment dat să dam bursa de merit cu nota 5. Copiii din mediile defavorizate vor primi bursă social.
• Î: Crește numărul de ore pe care copiii îl petrec la școală?
• R: Nu. Nu are impact asupra orarului, ci a faptului că un profesor va sta mai mult cu un copil la școală.
• Î: Profesorii au spus că nu sunt de acord cu creșterea normei didactice. De ce s-a luat această măsură? Ați discutat cu sindicaliștii?
• R: Sigur că ei văd lucrurile diferit, îi înțeleg. Toate schimbările făcute corespunde practicii europene. Nu ne mai permitem sistemul de acum, anomaliile pe care le avem. Orice sindicat are ca idee principală păstrarea drepturilor obținute. O să-i invit la discuții. Noi am început să punem bani în mecanisme proaste. Vreau să corectez aceste anomalii. Miza mea e ca până în 2030 să nu mai prorogăm 15 % pentru Educație
• Î: Cel mai mic procent de elevi înregistrați la Bac.
• R: Și eu am fost dezamăgit de acest lucru, după doi ani în care s-a investit mult în burse. Probabil dacă regândim acest sistem lucrurile se vor schimba. Școala trebuie să o faci de dragul școlii, nu pentru a obține bani.

Ministrul Muncii Florin Manole:

• Modificările din actul normativ sunt în principal pe salarizare.
• Veniturile salariale rămân la nivelul lui decembrie 2024 până la sfârșitul anului următor.
• Se reduce majorarea salariilor de bază de la maxim 50% la maxim 35% când este vorba de cei care lucrează în proiecte finanțate din fonduri europene, este o scădere de 15% și este adăugat un criteriu de performanță, această majorare se va acorda doar pe perioada contractată în proiect și nu pentru prelungirea perioadei de implementare a unui proiect, ca să încercăm să avem termenele respectate
• Indemnizația de hrană se acordă până la un plafon de până la 6.000 lei lunar, în cuantum de 347 lei
• Se prelungește suspendarea ocupării posturilor prin concurs, pentru a nu crește numărul de angajați din sistemul bugetar
• Nu se vor actualiza cu rata inflației nici pensiile speciale de serviciu nici valoarea punctului de referință
• Se introduce CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei. 2,9 milioane de pensionari nu vor avea de plătit niciun leu în plus. Un pensionar cu o pensie de 3.100 de lei va avea o sarcină în plus de 10 lei
• Voucherele de vacanță – se va acorda acest beneficiu pentru cei care câștigă sub 6.000 de lei net
• Multe prevederi sunt prelungite din ordonanța trenuleț.
• Î: Cum s-a stabilit pragul de 3.000 de lei? O pensie de 3.000 de lei e mare?
• R: Nu consider ca vreo pensie contributivă să fie mare, indiferent de cuantum, e un drept care decurge din contribuția de-o viață a unei persoane. Avem continuarea plafonării prețurilor alimentelor de bază. Este foarte important să ne raportăm la cifrele prezentate de ministrul Finanțelor referitoare la creșterea anvelopei pentru plata pensiilor, peste 40% creștere în ultimii 5 ani.
• Î: De ce nu ați făcut reforma pensiilor speciale?
• R: Am lucrat pe salariul minim pe economie când am venit în București și știu că este foare greu. De asta am militat întotdeauna pentru creșterea salariului minim și a punctului de pensie.
• Î: Fostul Guvern a acordat un supliment de 400 de lei înainte de Paște, cu alți 400 de lei înainte de decembrie. Se va plăti?
• R: Eu voi fi mereu susținătorul acestui mecanism suplimentar, însă suntem într-un guvern multicolor care va lua deciziile în comun.
• Î: Cum ați ajuns la pragul de 3.000 de lei?
• R: După ce am militat public pentru pragul de 4.000 de lei, pragul de 3.000 de lei a fost o decizie a Guvernului Bolojan. Ne aflăm în fața unei realități bugetare pe care am decis să o gestionăm împreună. E nevoie să facem niște economii.
• Î: Ce sumă se va strânge din contribuția CASS?
• R: Noi ne-am ocupat de partea de reglementare, pentru impact avem ministerul de Finanțe.
• Î: De ce credeți că decizia va trece de CCR?
• R: Au fost niște argumente atunci care nu se întrunesc acum. Nu cred că pentru cazuri diferite să existe soluții identice.

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății:

• Primul lucru important este creșterea contribuției la asigurări de sănătate, adică creșterea numărului de contribuabili
• Al doilea punct important: Zona concediilor medicale
• Mai important decât atât, reformele de bază, unele din acestea au fost pornite: creșterea capacității de răspuns pentru ambulatoriile de specialitate, accelerarea programelor de screening etc
• Ca ministru al Sănătății am obligația să protejez cât mai mult pacienții
• Bolnavii neasigurați dar care beneficiază de alt tip de program de sănătate vor beneficia de servicii medicale în cadrul acelui tip de program
• Nu se aplică CASS la pacienții oncologici, cu handicap
• Concediile medicale: Nu se aplică CASS pentru patologii grave, care creează drame, oncologie, urgențe cardiace, intervenții chirurgicale
• Toate programele de screening vor fi asigurate indiferent dacă persoana este asigurată sau nu
• Avem o problemă cu concediile medicale de 1-2 zile care se dau fix înainte de sărbătorile legale, 1-2 mai, sau atunci când se creează punți

UPDATE 17:56 Tanczos Barna și Alexandru Nazare revin la pupitru.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

• Î: În urma aplicării acestor taxe, România devine necompetitivă, dpdv al taxării muncii și capitalului, într-o perioadă în care economia aproape stagnează, singurul avantaj fiscal rămânând cota unică. Ce intenționați să faceți pentru a evita plecarea investitorilor și pentru a atrage alți investitori? Aceste măriri de taxe au un termen limită?  
• Alexandru Nazare: Pachetul are orizont de timp pentru finalul anului 2026. Da, cred că putem vorbi de o diminuare a competitivității, dar doar diminuare. Sunt multe alte moduri în care putem să compensăm acest lucru. Tocmai am dat exemplu, când am vorbit de modul în care tratăm investițiile și fondurile europene și în general zona de birocrație. Plus că dacă ne uitam la scenariul în care ne pierdeam calificativul de investiții, atunci nu mai discutam de o pierdere sau diminuare de competitivitate, ci de o criză prelungită pe 4-5 ani, cum a fost în 2008-2009.
• Tanczos Barna: Și să nu uităm că pe impozitarea muncii nu s-a modificat nimic.
• Î: Se va mai face evaluarea în octombrie a TVA?
• Alexandru Nazare: Borna legată de octombrie are legătură cu raportul care trebuie prezentat în procedura de deficit excesiv la fiecare 6 luni. Acest termen octombrie a apărut înainte de recomandarea Consiliului de la începutul lunii iunie pentru România, în care apare o ajustare de 1,7 puncte. Comisia prin recomandare pentru 2025 a inclusiv 1,7 puncte din PIB, ceea ce era aproape imposibil de făcut dacă măsurile ar fi fost luate în octombrie pentru noiembrie și decembrie. Nu cred că putem discuta în acest moment despre schimbări cu excepția HoReCa, unde premierul a explicat că vrea să vadă o performanță mai bună și o conformare mult mai mare. Asta este singura chestiune luată în calcul.
• Î: Guvernul a luat în calcul riscul de reducere a activității economice, în care statul ar plăti ajutoare de șomaj?
• Alexandru Nazare: Am cântărit foarte bine toate riscurile. Alternativa ar fi fost incomparabil diferită pentru tot mediul de business. Ar fi pus o mare presiune pe dobânzi, s-ar fi prelungit 3-4 ani, ar fi pus presiune mare pe curs. Sigur că există și presiuni, dar aceste lucruri trebuie asumate în condițiile date. Vorbim de menținerea economiei pe linia de plutire Acesta este un pachet care ne salvează de o situație catastrofală. Dar trebuie să construim mai mult după.
• Î: Cu cât se va scumpi traiul românilor după implementarea măsurilor?
• Alexandru Nazare: Este vorba de 1,5 – 1,8 în cursul anului curent, vorbesc de impactul asupra inflației.
• Î: Cu cât se scumpesc produsele?
• Alexandru Nazare: Indirect, odată cu presiunea inflaționistă, o să avem și o astfel de limitare (limitare a puterii de cumpărare, n.r.). Nu pot să vă spun acum unde se duce limitarea respectivă.
• Î: Aveți o măsură concretă pentru a limita evaziunea fiscală?
• Alexandru Nazare: Vă dau un exemplu,  persoanele fizice, beneficiarii reali din procese de insolvență. În urma insolvențelor rămân niște beneficiari care trebuie să fie verificați de departamentul contribuabili mari. Discutăm de modificări ale legii insolvenței la care lucrăm pentru a nu mai permite perpetuarea acestor lucruri. Dar măsurile pe evaziune trebuie să fie mult mai multe.
• Î: Ce vor face primăriile care la rectificare primesc zero?
• Tanczos Barna: Fiecare UAT răspunde de bugetul propriu. Nu pot să concep ca o primărie să fi terminat bugetul de salarii in iunie. Cei care nu au făcut nicio reformă, care au făcut detașări, transferuri, trebuie să facă în sens invers același lucru, să trimită oameni înapoi sau să limiteze angajările pentru a se încadra în buget.
• Î: Acest prim pachet fiscal ar putea să se aplice pentru patru ani?
• Tanczos Barna: Nu, în niciun caz. În niciun caz nu se pune problema ca an de an să majorăm cu 2 procente TVA. La jumătatea anului viitor se va face analiza, sunt convins că e suficient acest pachet, pe aceste elemente. Săptămânile următoare vor veni și celelalte pachete, cu limitare de privilegii, eliminare de venituri acolo unde au fost exagerări, reduceri de bugete la anume instituții care nu au aplicat legea pe segmentele de personal, care nu au tăiat posturile vacante, lucrurile intră în făgaș normal. Nu discutăm în momentul de față de altă perspectivă în afară de un an și jumătate.
• Î: Vom ajunge în următorii ani la deficit de 3%? Dacă nu, vom prelungi aceste măsuri?
• Alexandru Nazare: Eu nu vreau să iau în calcul prelungirea acestor măsuri, ci completarea lor cu măsuri care să diminueze cheltuiala, care să prioritizeze investițiile, care să diminueze efortul bugetar total. Trebuie să ajungem la 3% în 2030 și nu e simplu nici așa. Ajustarea ideală ar fi trebuit să o facem mai lin de atât. Dar nu am făcut-o un număr de ani, nu am reacționat și cel puțin în ultimul an și jumătate…
• Î: Angajații de la stat ar putea fi trimiși în concediu fără plată timp de 5 zile?
• Alexandru Nazare: Această măsură nu face parte din pachet. Dar asta nu înseamnă că ordonatorul de credite nu poate să ia o varietate de măsuri pentru încadrarea în bugete. Dar nu este normal să indicăm noi ce măsuri să ia.
• Î: Cum se modifică TVA la locuințe? Este de 9% pentru cei care au dat deja avansul? Dar pentru cei care vor să își cumpere pentru prima dată o locuință? 
• Alexandru Nazare: Este prevăzută în lege o perioadă tranzitorie. Toți cei care au antecontract până la 1 august 2025, livrarea se poate face timp de un an după.
• Î: Cât va costa cetățeanul majorarea de TVA, accize și alte măsuri introduse? Cât îl costă în plus?
• Alexandru Nazare: Când vom avea o variantă finală a pachetului vom comunica.
• Î: Guvernul Ciolacu a cheltuit anul trecut 65 miliarde lei prin Fondul de Rezervă. Veți limita cheltuielile în exces prin fondul de rezervă? 
• Tanczos Barna: Anul acesta fondul de rezervă a fost folosit strict pentru ce prevede legea. Eu exclud ca acest guvern să folosească fondul de rezervă pentru a plăti zeci de miliarde de lei cu altă destinație decât cele prevăzute. Sunt unități care din diverse motive au nevoie de susținere, se va analiza, sunt UAT-uri care au corecții financiare. Dar nu sunt de acord ca cei care și-au bugetat greșit salariile să primească sprijin.
• Î: Cum pot fi stimulați români să ceară bon fiscal?
• Alexandru Nazare: Avem un proiect în lucru, o aplicație în curs de dezvoltare. Este o idee în lucru, nu vreau să intru în detalii. Încercăm să găsim metode să creștem conformarea voluntară și să stimulăm oamenii să ceară bon fiscal.
• Tanczos Barna: De exemplu, HoReca. Recomandăm tuturor ca în următoarele 3 luni, pentru a nu pune în pericol cota de 11% la HoReCa, să nu plece fără bon sau fără factură.
• Î: Cine v-a oprit să combateți evaziunea fiscală? Când erați ministru spuneați că nu era nevoie să majorați TVA.
• Tanczos Barna: Colectarea taxelor față de 2024 a crescut în acest an cu 26 de miliarde lei, doar în 6 luni. Anul trecut ANAF a colectat cu 70 miliarde lei mai mult decât în 2023. Cu siguranță evaziunea fiscală nu s-a oprit. Dar este posibil ca în urma acestor măsuri să avem colectare mai bună și randament mai bun în ce privește TVA. În paralel cu această reducere, presiunea la care a fost supusă România vine din partea CE și a agențiilor de rating. Trebuie să consolidăm și partea de venituri. Avem un TVA redus dacă comparăm cu Ungaria, 27% – 19% de la noi a fost o cotă foarte redusă. Suntem în planul de încasări, nu putem să spunem că nu s-a făcut încasarea taxelor și impozitelor, dar economia a încetinit. Sunt condiții noi și pe piața europeană, și pe piața mondială.
• Î: Cine a cerut și susținut TVA redus la HoReCa?
• Tanczos Barna: Am propus-o eu. Pentru că HoReCa la nivel european operează cu cotă redusă, cu excepția a 2-3 state membre. Trebuie să fie competitivă în plan internațional. Sunt multe contracte semnate deja de unitățile de cazare, în care au fost incluse taxele și impozitele de la începutul anului. Cred că e o abordare corectă. Dar domeniul trebuie să performeze și în ce privește plata taxelor. Această performanță se va analiza în octombrie.
• Alexandru Nazare: Rămâne TVA de 11% în sezon. Se termină sezonul și după aceea evaluăm încasările pe HoReCa.
• Î: Impozitarea tranzacțiilor bursiere a fost eliminată din program?
• Alexandru Nazare: Nu este în acest pachet. Sunt foarte multe alte măsuri, legate de comerțul online, de exemplu. Dar pentru acest moment am vrut să luăm acele măsuri foarte bine definite și clare. Celelalte măsuri pe care le avem în vedere vor intra în ordonanțe de urgență sau în următoarele pachete. Nu sunt epuizate, dar studiem fiecare măsuri în parte.
• Î: Deci încă aveți în vedere impozitarea? 
• Alexandru Nazare: Nu am spus asta.