Mai puține gaze către Ungaria, mai multe către vecinii din Est, Moldova și Ucraina

Fluxurile de gaze de pe teritoriul României, respectiv ce trece pe la noi și pleacă la vecini, încep ușor-ușor să se îndrepte mai mult către est, Ucraina și Republica Moldova. Tranzităm în continuare gaze pentru Ungaria, însă cantitățile sunt mai mari către est.

Potrivit datelor interactive Transgaz, înregistrăm export direct către Moldova de 5,4 milioane de metri cubi și un tranzit de gaze către Ucraina de 1,1 milioane de metri cubi. În total, spre est pleacă 6,5 milioane de metri cubi.

Către Ungaria nu mai avem decât ieșiri de 5,9 milioane metri cubi. Este tot un tranzit pe care Transgaz îl asigură pentru clienții unguri, care-și aduc marfa din Turcia, via Bulgaria și România. Totuși, cantitățile ce trec prin Arad-Szeged au mai scăzut, de o lună, de când s-a răcit vremea, pentru că, până în octombrie, gazoductul spre Ungaria era plin la capacitatea lui maximă – 7,2 milioane de metri cubi zilnic.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

În fapt, până în această vară, doar fluxul către Ungaria conta, gazoductul Arad-Szeged fiind constant plin la capacitate maximă. Odată cu debutul sezonului rece, vedem o schimbare. Mai puțin gaz către unguri, care se confruntă și cu presiuni europene și americane să renunțe la importul de gaz rusesc, și mai mult către vecinii de la est.

Dependența totală a Moldovei de noi se vede clar acum, pentru că tot necesarul de consum al vecinilor este asigurat de noi, atât prin exporturi directe cât și prin asigurarea de spațiu subteran de stocare. Aceștia au stocat gaz, în perioada caldă, în depozitele subterane ale României, pe care îl extrag acum.

Elementul de noutate absolută este tranzitul zilnic și constant către Ucraina. Pe ruta Negru Vodă-Isaccea, către Ucraina, treceau doar arareori gaze. Nici acum nu vorbim de cantități mari, dar aceastea trec constant de la noi spre ucraineni.

Este vorba de operaționalizarea Coridorului Vertical Nord-Sud, pe care ucrainenii își aduc gaze – GNL (în principal american) descărcat de pe metaniere în terminalele de la Mediterana. Acesta este un proiect puternic susținut de SUA și UE, care urmărește să aducă o alternativă în regiune la gazul rusesc. Cu toate acestea, întrebuințarea acestei „autostrăzi” a gazului pentru Ucraina este încă limitată. GNL-ul este mai scump decât gazul rusesc, iar ruta este încă nesigură, în opinia marilor traderi internaționali care nu prea s-au înghesuit să rezerve capacitate pe acest Coridor. În continuare, majoritatea aprovizionării Ucrainei se face prin Polonia, după ce, la începutul acestui ani, țara vecină a renunțat de tot la aprovizionarea de la Gazprom.

România este parte din mai multe coridoare ale gazului, Vertical (Nord-Sud), Transbalcanic și BRUA. Toate aceste coridoare includ și Bulgaria.

Cât privește fluxurile interne, producția locală este constantă – 24 milioane metri cubi, a început extracția unor cantități serioase de gaze din depozite – 5 milioane de metri cubi. În plus, jumătate din importurile zilnice (12 milioane metri cubi) rămâne pentru consumul nostru, restul fiind cantități tranzitate.