Sursa foto: Dreamstime.com
Sancțiunile pe care Administrația de la Washington le-a impus zilele trecute industriei petroliere din Rusia sunt semnificative, deoarece ele dovedesc, printre altele, că președintele Donald Trump a trecut de la vorbe la fapte în ceea ce privește relația sa cu Vladimir Putin, spun analiștii americani. Decizia Casei Albe de a penaliza Moscova continuă strategia recentă a liderului republican de a-și înăspri poziția față de țarul de la Kremlin, pe care-l critică tot mai intens din cauza inflexibilității dovedite în legătură cu stoparea conflictului devastator purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Informația pe scurt:
- Casa Albă a sancționat Rosneft și Lukoil
- Este un viraj major al lui Trump în relația cu Moscova
- Impactul economic imediat este limitat, dar e puternic din punct de vedere simbolic
- Efectele depind de aplicarea deciziei și, posibil, de sancțiuni secundare asupra cumpărătorilor terți, în special China și India
- Putin și Medvedev au minimalizat efectele măsurii și au denunțat sancțiunile
- Experții cred că măsurile luate de Washington nu schimbă rapid balanța militară, dar sporesc costul războiului pentru Rusia și semnalează un nou capitol în relațiile cu SUA
Sancțiuni esențiale
Statele Unite au anunțat miercuri noi sancțiuni care vizează cele mai mari două companii petroliere din Rusia, într-un efort de a face presiuni asupra Moscovei pentru a negocia un acord de pace cu Ucraina, după mai bine de trei ani și jumătate de la începerea războiului. Anunțul a venit la o zi după ce președintele Trump a declarat că o întâlnire planificată cu Putin, ce urma să aibă loc la Budapesta, va fi amânată pe termen nelimitat.
“De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, am conversații bune, dar ele nu duc nicăieri,” a spus Trump.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a afirmat că sancțiunile impuse companiilor Rosneft și Lukoil, împreună cu 30 de firme subsidiare, sunt necesare din cauza “refuzului lui Putin de a pune capăt acestui război lipsit de sens.”
“Acum este momentul să oprim uciderile și să instaurăm un armistițiu imediat,” a declarat Bessent, adăugând că “Trezoreria sancționează cele mai mari două companii petroliere ale Rusiei, care finanțează mașina de război a Kremlinului. Trezoreria este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a sprijini eforturile președintelui Trump de a pune capăt încă unui război. Îi încurajăm pe aliații noștri să ni se alăture și să respecte aceste sancțiuni.”
Rosneft este o companie controlată de stat și condusă de Igor Secin, un apropiat al președintelui rus, iar Lukoil este o firmă privată.
Potrivit șefului Trezoreriei americane, “acțiunile de astăzi sporesc presiunea asupra sectorului energetic al Rusiei și reduc capacitatea Kremlinului de a obține venituri pentru mașina sa de război și de a susține o economie slăbită. Statele Unite vor continua să pledeze pentru o rezolvare pașnică a războiului, iar o pace durabilă depinde în întregime de disponibilitatea Rusiei de a negocia cu bună-credință. Trezoreria va continua să își folosească prerogativele pentru a sprijini procesul de pace.”
De partea sa, Trump l-a criticat pe Putin pentru că nu este serios în privința păcii și a spus că speră ca sancțiunile să forțeze o soluție diplomatică.
“Am simțit pur și simplu că a venit timpul. Am așteptat mult,” a declarat președintele Statelor Unite.
Trump a numit “extraordinar” pachetul de sancțiuni impus de Office of Foreign Assets Control (OFAC), adăugând că speră ca acestea să poată fi retrase rapid dacă Rusia este de acord să oprească războiul.
BBC a precizat că petrolul și gazele sunt cele mai mari exporturi ale Rusiei, iar cele două companii vizate de sancțiunile Administrației de la Washington exportă 3,1 milioane de barili de petrol pe zi. Rosneft este responsabilă pentru aproape jumătate din producția totală de petrol a Rusiei, reprezentând aproximativ 6% din producția globală, potrivit estimărilor guvernului britanic.
Principalii clienți ai Moscovei sunt China, India și Turcia. Trump a îndemnat și aceste țări să oprească achizițiile de petrol rusesc pentru a crește presiunea economică asupra Kremlinului.
Potrivit agenției Reuters, India intenționează să reducă brusc importurile de petrol rusesc în urma anunțului lui Trump, citând surse din industrie. China a declarat însă că se opune sancțiunilor americane.
Un moment important
Deși impactul economic asupra Rusiei va fi probabil minim, decizia marchează o schimbare majoră în politica externă a lui Trump, care anterior spusese că nu va impune sancțiuni până când țările europene nu vor înceta să cumpere petrol rusesc, a scris BBC.
Această evoluție vine la doar câteva zile după ce Regatul Unit a sancționat și el Rosneft și Lukoil, ministrul de finanțe Rachel Reeves afirmând că “nu există loc pentru petrolul rusesc pe piețele globale.”
La începutul anului, Regatul Unit și SUA au sancționat, de asemenea, marile companii energetice ruse Gazprom Neft și Surgutneftegas.
Țările Uniunii Europene au emis, de asemenea, propriile sancțiuni, interzicând importul de gaz natural lichefiat rusesc începând cu ianuarie 2027.
Trump amenințase în mod repetat cu măsuri americane mai dure împotriva Moscovei, dar le-a evitat până acum, sperând să intermedieze un acord de pace după invazia declanșată de Rusia în februarie 2022.
Administrația republicană a încercat să prezinte Statele Unite drept un mediator neutru între cele două națiuni aflate în război. În ultimele luni însă, președintele american s-a arătat din ce în ce mai frustrat de refuzul Kremlinului de a avansa în negocieri.
Sancțiunile reprezintă și o măsură cerută de luni de zile de liderul ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că acestea sunt un “semnal bun” din partea SUA, adăugând că un armistițiu ar fi posibil dacă și alte națiuni ar face presiuni mai mari asupra Rusiei.
De partea ei, Ucraina a atacat constant în ultimele luni rafinăriile și infrastructura energetică a Rusiei pentru a-i afecta economia, a întârzia trimiterea de combustibil pe front și a sabota moralul forțelor lui Putin.
Zelenski a vizitat Casa Albă vinerea trecută, solicitând obținerea de rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune care ar putea lovi adânc în teritoriul rusesc, dar a plecat cu mâna goală, după ce președintele SUA i-a transmis că se gândește să nu vândă Ucrainei rachetele. În acel moment, Trump și-a exprimat totodată optimismul că războiul se îndreaptă spre un final care ar face inutilă o astfel de armă. Zelenski a sugerat totuși că, asemenea sancțiunilor, Trump și-ar putea schimba opinia în viitor în ceea ce privește rachetele.
Cu o zi înainte, Trump a anunțat că, după o convorbire de două ore și jumătate cu Putin, urma să se întâlnească “în curând” cu liderul rus la Budapesta pentru a discuta modalități de a pune capăt războiului pe care Moscova îl poartă în Ucraina.
Liderul de la Casa Albă a spus în acel moment că discuția cu Putin a fost “bună și productivă,” adăugând că “consilieri de rang înalt” din ambele țări se vor întâlni săptămâna viitoare (n.a. săptămâna aceasta).
“Președintele Putin și cu mine ne vom întâlni apoi într-o locație convenită, la Budapesta, în Ungaria, pentru a vedea dacă putem pune capăt acestui război ‘rușinos’ dintre Rusia și Ucraina,” a declarat el pe Truth Social.
După o convorbire între secretarul de stat american Marco Rubio și omologul său rus Serghei Lavrov, ideea a fost însă suspendată, Trump spunând că nu dorește “o întâlnire pierdută degeaba.”
“Nu vreau să am o întâlnire irosită,” a comentat președintele american. “Nu vreau să pierd timpul, așa că vom vedea ce se întâmplă.”
Anterior, un oficial al Casei Albe indicase și el că “nu există planuri” pentru o întâlnire Trump-Putin “în viitorul apropiat.”
Trump a indicat că principalul punct de blocaj este refuzul Moscovei de a înceta luptele de-a lungul actualei linii a frontului – lucru susținut de Zelenski.
Rusia s-a opus acestei idei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declarând că poziția Rusiei nu s-a schimbat: Ucraina trebuie să-și retragă trupele din regiunile din estul Donbasului pe care încă le controlează. Moscova, care câștigă treptat teren pe front, a spus clar în repetate rânduri că nu este interesată de o încetare a focului.
Rusia a declarat că se opune unui armistițiu deoarece consideră că acesta ar fi doar o pauză temporară înainte ca luptele să reînceapă, oferind Ucrainei timp să se reînarmeze, într-un moment în care Moscova afirmă că are inițiativa pe câmpul de luptă.
BBC a reamintit că dependența Europei de petrolul și gazul rusesc a scăzut dramatic de la începutul invaziei la scară largă, dar gazul rusesc reprezintă încă 13% din importurile UE – blocul promițând totuși eliminarea completă.
Trump declarase anterior că va impune sancțiuni suplimentare asupra Moscovei doar dacă Europa va opri complet achizițiile de energie rusească.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat noul pachet de sancțiuni aprobat miercuri de UE, care include interzicerea importurilor de gaz natural lichefiat rusesc până în 2028.
Ea a spus că aceasta, împreună cu sancțiunile americane împotriva petrolului rusesc, “reprezintă un semnal clar de ambele părți ale Atlanticului că vom menține presiunea colectivă asupra agresorului”.
Reacția Moscovei
Președintele Putin a răspuns sfidător joi la sancțiunile impuse de americani, o mișcare care a dus la creșterea prețurilor globale la petrol cu 5%.
Țarul de la Kremlin a ironizat sancțiunile, descriindu-le drept un act neprietensc, afirmând că nu vor afecta semnificativ economia rusă și subliniind importanța Rusiei pe piața globală. El a avertizat că o scădere bruscă a ofertei de petrol ar duce la creșterea prețurilor și ar afecta țări precum Statele Unite.
“Este, desigur, o încercare de a pune presiune pe Rusia,” a spus Putin. “Dar nicio țară care se respectă și niciun popor care se respectă nu ia vreodată decizii sub presiune.”
Deși a spus că noile sancțiuni nu vor avea un impact semnificativ asupra Rusiei, Putin a recunoscut că “se așteaptă la unele pierderi.”
El a sugerat, de asemenea, că Trump ar trebui “să se gândească pentru cine lucrează cu adevărat administrația sa” atunci când consilierii îl îndeamnă să impună sancțiuni asupra petrolului rusesc, avertizând că măsurile vor duce la creșterea prețurilor.
În timp ce Ucraina cere Statelor Unite și aliaților europeni rachete cu rază lungă de acțiune pentru a schimba cursul războiului, Putin a avertizat, de asemenea, că răspunsul Moscovei la atacurile asupra teritoriului rus va fi “foarte serios, dacă nu copleșitor.”
Fostul președinte Dmitri Medvedev, care ocupă acum funcția de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a fost mai direct în criticile sale la adresa Administrației Trump. “Statele Unite sunt adversarul nostru, iar vorbărețul lor ‘făcător de pace’” – referindu-se la Trump – “a ales acum pe deplin calea războiului cu Rusia,” a scris Medvedev într-o postare pe rețelele sociale.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a adăugat și ea: “Dacă actuala administrație americană decide să urmeze exemplul predecesorilor săi, care au încercat să constrângă Rusia să-și abandoneze interesele naționale prin sancțiuni nelegitime, rezultatul va fi exact același: un eșec – atât politic, pe plan intern, cât și dăunător pentru stabilitatea economică globală.”
Zaharova s-a arătat încrezătoare în capacitatea Rusiei de a face față acestor măsuri, așa cum a făcut și în trecut. “Măsurile nu vor provoca dificultăți deosebite,” a declarat ea. “Țara noastră și-a dezvoltat o puternică imunitate la restricțiile occidentale și va continua să își consolideze constant potențialul economic și energetic.”
Reuters a notat, citând surse comerciale, că sancțiunile americane i-au determinat pe marii producători de petrol de stat din China să suspende, pe termen scurt, achizițiile de petrol rusesc. Rafinatorii din India, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare, urmează de asemenea să reducă drastic importurile, potrivit surselor din industrie.
Deși impactul financiar asupra Rusiei poate fi limitat pe termen scurt, mișcarea reprezintă un semnal puternic al intenției lui Trump de a strânge finanțele Rusiei și de a forța Kremlinul să accepte un acord de pace, au scris comentatorii de la Reuters.
Unii analiști afirmă că noile sancțiuni ar putea forța Rusia să ofere reduceri suplimentare la petrolul său pe piețele mondiale pentru a compensa riscul perceput de sancțiuni secundare americane, dar pierderea ar putea fi atenuată dacă prețurile globale la petrol cresc.
De ce contează
Comentatorii străini au identificat mai multe motive pentru care sancționarea celor două companii petroliere din Rusia este esențială.
# Sancțiunile – primele din al doilea mandat al președintelui Trump – vor lovi bugetul de război al Rusiei prin impunerea unui embargo total asupra giganților energetici Rosneft și Lukoil.
Este o lovitură dură, dar aplicarea ei va fi esențială, a scris TIME.
Analiștii cred că Rusia va încerca să vândă petrol pe ascuns, folosindu-se de “flota din umbră” de petroliere și de intermediari, companii paravan și documente false. De aceea, Statele Unite vor trebui să depisteze aceste rețele clandestine, sancționând întreaga flotă rusă de transport, porturile, sursele de combustibil și serviciile auxiliare. Casa Albă ar putea, de asemenea, sancționa țările care cumpără petrol rusesc, oferindu-le scutiri doar dacă își reduc achizițiile la fiecare șase luni – o abordare deja folosită în cazul Iranului.
# Sancțiunile sunt importante, dovedind că Trump a trecut, în sfârșit, de la vorbe la fapte. Ele sunt, de asemenea, un semnal că Trump nu va mai fi manipulat de Putin.
Mai mult, sancțiunile americane au venit la scurt timp după ce Washingtonul a permis Ucrainei să folosească rachete britanice Storm Shadow pentru atacuri departe pe teritoriul rus – un pas mai mic decât vânzarea rachetelor americane Tomahawk, dar un indiciu clar al intensificării presiunii militare și economice.
Trump are o poziție puternică. Nu și-a jucat toate cărțile, dar, în sfârșit, a intrat în joc, punând presiune pe țarul de la Kremlin și pe mașina de război a Rusiei, a scris TIME. Opinie împărtășită și de secretarul general al NATO, Mark Rutte, prezent la Casa Albă când au fost anunțate sancțiunile, care a lăudat decizia pentru că “pune mai multă presiune” pe Putin.
Impactul asupra acțiunilor Rusiei va crește. NBC News l-a citat pe Peter Harrell, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace și fost oficial în Administrația Biden, care a numit sancțiunile americane “o mișcare încurajatoare.” De asemenea, Eddie Fishman, cercetător principal la Centrul pentru Politica Energetică Globală al Universității Columbia, a fost de acord, spunând că ele sunt “un pas important.”
Totuși, el și alți analiști au subliniat că succesul sancțiunilor depinde de două lucruri: cât de strict este dispusă și capabilă America să le aplice și dacă Administrația Trump va lua măsuri împotriva țărilor care continuă să cumpere energie rusească – în special cele două mari puteri asiatice care au susținut până acum Moscova.
“Aceste sancțiuni nu-l vor priva serios pe Putin de banii de război decât dacă vor fi sancționate cele opt rafinării care cumpără petrolul în China și India,” a spus Bill Browder, manager de fonduri de investiții și critic fervent al lui Putin.
“Trump nu se simte constrâns de aceleași limite ca Biden, care evita anumite ‘linii interzise’ în politica externă,” a spus Brett Bruen, fost director pentru relații globale în Administrația Obama și diplomat de carieră.
“Iar dacă Trump va fi dispus să folosească sancțiuni secundare, împreună cu măsuri mai agresive, cum ar fi extinderea ariei în care Ucraina poate folosi armele occidentale, toate acestea vor spori presiunea asupra lui Putin.”
#Decizia lui Trump ar putea să-i determine pe europeni să renunțe complet la petrolul rusesc, crede Politico, precizând că președintele american a făcut ceea ce n-au putut să facă cei din Bruxelles: să elimine petrolul rusesc din Europa.
“Este un pas semnificativ,” a declarat Kimberly Donovan, expertă în sancțiuni la think tank-ul Atlantic Council, “și îi va forța pe europeni – țări și companii care continuă să importe energie – să își reevalueze aceste tranzacții” până la 21 noiembrie, data la care sancțiunile intră în vigoare.
De altfel, anunțul a venit la o lună după ce Trump a criticat dur Europa pentru că “în mod inexcusabil” continuă să cumpere energie din Rusia, care, în total, furnizează un sfert din veniturile bugetului de război al Kremlinului.
La acel moment, el a emis și un ultimatum către Europa, scriind: “Sunt pregătit să impun sancțiuni majore asupra Rusiei atunci când toate națiunile NATO vor fi de acord și vor începe să facă același lucru – și când toate națiunile NATO vor ÎNCETA SĂ CUMPERE PETROL DIN RUSIA.”
Rosneft și Lukoil reprezintă aproximativ două treimi din cele 4,4 milioane de barili de petrol brut pe care Rusia îi exportă zilnic, potrivit lui David Fyfe, economist-șef la firma de consultanță media Argus. Sancțiunile amenință să elimine “jumătate” din aceste livrări, a spus el, întrucât măsurile împiedică cele două companii să își vândă marfa în dolari – moneda folosită aproape exclusiv în comerțul internațional cu petrol.
Pentru Lukoil, în special, sancțiunile “vor lovi puternic,” a declarat un fost executiv al companiei. Compania va fi probabil nevoită să își vândă participațiile din proiecte externe – din Egipt până în Irak -, ceea ce ar putea reduce cu până la 20% veniturile sale.
Noile sancțiuni, care vizează un pilon atât de important al economiei ruse, ar putea determina Moscova să își reevalueze poziția în ceea ce privește înghețarea conflictului pe actualele linii ale frontului. Aceasta este, de altfel, speranța Statelor Unite – deși analiștii intervievați de BBC nu se așteaptă la schimbări imediate pe teren.
Potrivit dr. Stuart Rollo, cercetător la Centrul pentru Studii de Securitate Internațională al Universității din Sydney, sancțiunile urmăresc două obiective principale: “să afecteze în mod concret capacitatea industrială a Rusiei de a duce războiul și să constrângă Rusia să accepte condițiile de pace de teama consecințelor economice și sociale tot mai severe ale sancțiunilor.”
Dr. Rollo a adăugat: “Nu vor avea impact asupra primului obiectiv. Ar putea avea asupra celui de-al doilea, dacă se reușește un echilibru diplomatic fin între consecințele percepute ale continuării războiului și avantajele ori concesiile obținute printr-o pace negociată.”
Michael Raska, profesor asociat în cadrul programului de Transformări Militare al Universității Tehnologice Nanyang din Singapore, a declarat că, pe termen scurt, sancțiunile sunt “puțin probabil să modifice echilibrul militar din Ucraina.”
Dar, a adăugat el, “pe măsură ce marjele de profit se micșorează, Rusia se va confrunta cu decizii dificile între menținerea stabilității socio-economice și finanțarea unui război prelungit.”
Concluzia experților este că impactul economic final al noilor sancțiuni asupra Rusiei rămâne de văzut, însă schimbarea politică este alarmantă pentru Moscova.
Așa cum a afirmat Janis Kluge, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (German Institute for International and Security Affairs), un think tank din Berlin, “mâine lucrurile s-ar putea schimba din nou,” referindu-se la atitudinea lui Trump față de Rusia. “Dar este un semnal că vechiul mod de a trata cu Rusia – în care exista mereu o a doua șansă, o nouă prelungire a ultimatumului – s-a încheiat cu adevărat.”
Surse: BBC, Foreign Policy, AP, Reuters, The Guardian, NBC News, TIME, Wall Street Journal, Politico, CNN, treasury.gov, Truth Social
