Analiză. Planurile imobiliare trasate în 2022: Unde, ce și cu ce prețuri se construiește în România? (Raportul arhitecților)

Peste un sfert din totalul de dovezi de luare în evidență ale arhitecților (care corespund proiectelor realizate de aceștia) înscrise în 2022 sunt concentrate în doar cinci județe, anul 2022 a fost sub nivelul anului 2021 ca număr de proiecte, iar cele mai multe au vizat zona rezidențială, arată cele mai recente date centralizate într-un raport anual de Ordinul Arhitecților din România, care oferă o imagine de ansamblu asupra planurilor din piața imobiliară.

Aflat la a treia ediție, Raportul SIOAR este un instrument de analiză și interpretare a pieței de arhitectură și a sectorului arhitecturii realizat de Ordinul Arhitecților din România. Raportul, semnat de Răzvan Zamfira, valorifică o colecție unică de date detaliate referitoare la investițiile în domeniul arhitecturii, complementară altor surse naționale de date statistice ale domeniului construcțiilor, cum ar fi cele colectate de Institutul Național de Statistică. Arhitecții spun că, împreună cu rapoartele deja existente pe piață despre domenii conexe, raportul SIOAR constituie o resursă pentru cercetare interdisciplinară, colaborare instituțională și demersuri adaptate stării actuale a pieței.

Ce este dovada de luare în evidență?

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Dovada de luare în evidență reprezintă instrumentul prin care Ordinul confirmă pentru toate părțile interesate că elaboratorul documentației semnate este arhitect cu drept de semnatură activ și astfel prezintă o certificare „la zi” a dreptului de practică a respectivei persoane. În cererea pentru dovada de luare în evidență a proiectului, arhitectul înscrie date de bază ale proiectului, indiferent de faza de proiect, anvergură sau localizare geografica. Tot prin dovada de luare în evidență emisă de Ordin, autorul proiectului comunică opțiunea sa pentru viramentul taxei pentru Timbrul Arhitecturii de către emitentul autorizației de construire, taxă încasată de emitent odată cu taxa de emitere a autorizației de construire propriu-zise. Autenticitatea dovezilor emise de OAR poate fi verificată pe www.sioar.ro de beneficiarul lucrării și de autoritatea emitentă.

Cum a fost anul 2022 pe piața de arhitectură?

În ansamblu, anul 2022 a fost sub nivelul anului 2021 în ceea ce privește numărul de dovezi depuse. “De la an la an se mențiune aceeași periodicitate: în lunile de iarna se depun cele mai puține dovezi, iar perioada mai-iulie marchează un vârf de activitate. În perioada 2018-2022, la nivel național, au fost înscrise în medie pe lună un număr de 5.856 de dovezi. Lunile cu cel mai mic număr mediu de dovezi înscrise sunt ianuarie (cu o medie de 4.100 dovezi) și decembrie (cu o medie de 4.600 dovezi). Cele mai multe dovezi sunt depuse în luna iulie, cu o media lunară a ultimilor 5 ani de 7.000 de dovezi”, arată raportul.

Anul 2022 a debutat cu un număr lunar de dovezi depuse similar cu anul precedent. Însă, pe fondul șocului cauzat de începutul războiului din Ucraina, luna aprilie a marcat o scădere considerabilă a dovezilor depuse, și anume 5.600 de dovezi depuse față de 7.500 în 2021. În luna mai, numărul dovezilor a revenit la un nivel comparabil cu anul 2021, dar până la finalul anului numărul de dovezi înscrise lunar a continuat să rămână sub nivelul anului 2021.

Datele centralizate arată că 27% din totalul de dovezi înscrise în 2022 sunt concentrate în cinci județe – Ilfov, Timiș (6%), Cluj, Prahova, București (5%)

Scăderea generală a numărului de dovezi depuse s-a resimțit în aproape toate județele de investiție din țară, iar în restul județelor a rămas, în cel mai bun caz, la nivelul anului precedent. Cele mai afectate județe de această scădere a numărului de dovezi depuse au fost Iași (-24%), Ilfov (-22%) si Maramureș (-21%)

În ceea ce privește sumele declarate, la nivel național valoarea mediană de investiție a crescut în 2022 cu 2% față de 2021, ajungând la 151.493 de lei per dovadă înscrisă. La nivel de județ, cea mai mare valoare mediană de investiție pentru anul 2022 se înregistrează în județul Sălaj (295.000 RON), iar cea mai mică în Brăila (62.200 RON). În 31 dintre cele 42 unități administrative au crescut valorile de investiție. Cea mai mare creștere s-a inregistrat în Buzau (+44%) urmată de Iasi (+37%).

La nivel național, suprafața mediană desfășurată a dovezilor înscrise s-a menținut aproximativ constantă pe toata perioada analizată (2018-2022) 194 mp în 2022. Județele cu cele mai mari suprafețe mediane desfășurate în 2022 au fost Salaj (309 mp), București (276 mp) și Sibiu (239 mp).

Raportul arată că, la nivel național, începând cu anul 2018, s-a înregistrat o creștere constanta a valorii mediane de investiție pe mp, în 2022 ajungându-se la valoarea de 998 RON/mp. Cea mai mare valoare mediană de investiție pe mp a dovezilor depuse în 2022 s-a înregistrat în județul Vaslui (1.421 RON/ mp), iar diferența față de ultimul clasat, județul Gorj (585 RON/mp), este una considerabilă.

În 2022, procentul dovezilor înscrise în mediul rural comparativ cu mediul urban a scăzut față de anul precedent, 53% dintre dovezi fiind înscrise în mediul rural și 47% în mediul urban. Județele cu cea mai mare pondere a dovezilor înscrise în mediul rural în 2022 au fost: Dâmbovița (82%), Iași (73%) și Giurgiu (73%). În 2022, numărul dovezilor depuse pentru proiecte din mediul rural a fost din nou mai mare decât al celor din mediul urban, menținându-se tendința anului 2020 care a marcat o scădere a dovezilor din mediul urban.

Dacă în mediul rural s-a resimțit o ușoară creștere a valorii de investiție declarate a proiectelor (de la 146.562 de lei la 152.140 de lei), în mediul urban valoarea a rămas aceeași ca în 2021, notează raportul. Cea mai mare valoare mediană de investiție a dovezilor depuse în mediul urban s-a înregistrat în județul Sălaj (378.950 RON), iar în mediul rural în județul Vaslui (375.060 RON).

Singura creștere a numărului de dovezi se observă în cazul dovezilor depuse pentru institutii publice (7%), însă numărul acestora rămâne în continuare destul de mic.

În ceea ce privește tipul de proiecte, cele mai multe sunt în sectorul rezidențial: 2309 de dovezi depuse în 2022 pentru locuințe colective și 36.521 pentru locuințe individuale și semicolective. Dacă indicatorul de referință este valoarea mediană de investiție pe mp declarată, lider de top este sectorul Învățământ, formare, cercetare, cu 2.330 de lei/ mp, în vreme ce în cazul locuințelor colective această valoare e la abia 1000 de lei/mp.

Detalii, pe sectoare:

Precizare. Reprezentanții OAR au explicat încă de la publicarea primelor ediții că sumele declarate sunt mai mici decât cele vehiculate și practicate în piață. Valoarea de investiție cu care operează analizele este declarată de către autorul documentației ca bază de calcul pentru stabilirea valorii taxelor de autorizare a construirii, de timbru cultural (al arhitecturii), de impozitare etc., după caz. Valoarea de investiție este extrasă din devizul general al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Valoarea de investiție declarată la faza de obținere a autorizației de construire se actualizează prin regularizare contabilă la finalul lucrărilor de execuție, înaintea recepției în vederea întabulării construcției. Arhitecții explică și costurile foarte mici care apar în raport. „Valorile înregistrate în sistem de către arhitecți sunt aparent plafonate la nivelul valorii de impozitare prestabilite de către fiecare administrație locală în parte, ceea ce indică în mod suprinzător costuri nerealist de scăzute față de piața reală, însă se constată o uniformitate a acestei practici la nivel național, iar astfel analizele rămân relevante prin relativizarea reciprocă”, explicau arhitecții.