Sursa foto: Pexels
Energia regenerabilă și infrastructura de transport au atras un val de proiecte care concurează pentru fondurile de redresare ale Uniunii Europene în România, unde capacitatea guvernului de a atrage fonduri a crescut, a declarat joi un vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții (BEI), scrie Reuters. BEI intenționează să acorde României 3 miliarde de euro pentru a cofinanța proiectele PNRR până în 2026. De asemenea, gestionează 1,2 miliarde de euro din fondurile PNRR prevăzute pentru sectorul privat.
România ar putea primi până la 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi până în 2026 din PNNR, destinat să ajute economiile să se redreseze după pandemii. Fondurile totale pentru țările UE se ridică la 724 de miliarde de euro,
În Europa Centrală, unde Polonia și Ungaria încă se luptă să deblocheze fondurile, România a primit deja 6,3 miliarde de euro înainte ca ritmul reformelor sale să stagneze în acest an.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Avem un portofoliu destul de impresionant și puternic aici în România, lucru de care suntem extrem de bucuroși, deoarece pentru noi este cu adevărat important să avem un portofoliu puternic de proiecte bancabile”, a declarat vicepreședinta BEI Lilyana Pavlova într-un interviu acordat Reuters. „Și pot spune că, în mod specific, aici, în România, avem unul bun”.
Potrivit postărilor sale de pe Twitter, Pavlova s-a aflat joi la București și s-a întâlnit cu ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și cu ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan Gruia.
În cadrul unui fond de modernizare separat al UE, BEI a aprobat deja proiecte în valoare de 2,5 miliarde de euro pentru România și a plătit 1,5 miliarde de euro la începutul acestei luni pentru îmbunătățirea rețelei electrice, eficiența energetică și capacitatea de stocare.
De la aderarea la UE, în 2007, România a avut dificultăți în accesarea miliardelor de fonduri de dezvoltare, însă Pavlova a declarat că „s-a înregistrat o îmbunătățire destul de mare” în ceea ce privește capacitatea de elaborare a proiectelor și viteza de implementare a acestora.
Ministerul Fondurilor Europene a declarat la începutul acestei luni că au fost semnate puțin sub 9.000 de contracte în cadrul PNRR, în valoare cumulată de 26 de miliarde de euro.
Însă plățile efectuate de România în PNRR s-au lovit de un obstacol. Coaliția de guvernare a trimis o cerere pentru o a doua plată în decembrie, în valoare totală de 2,8 miliarde de euro.
În timp ce se așteaptă ca această cerere să fie aprobată pe termen scurt, o a treia cerere de plată, în valoare de 2,6 miliarde de euro, a fost amânată încă din primul trimestru, în condițiile în care România se confruntă cu unele dintre cele mai dure reforme ale sistemului său de pensii.
„Până acum, impresia noastră este că România este pe drumul cel bun”, a declarat Pavlova. „Vedem și înțelegem angajamentul ferm al guvernului de a continua procesul de reformă, mai exact de a aborda etapele puse în PNRR”.