Foto: Pexels
Deficitul bugetar din România, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 22,75 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, respectiv 1,42% din Produsul Intern Brut (PIB), de la 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB, în primele două luni ale anului. Spre comparație, în primele trei luni din 2022, deficitul se ridica la doar 15,7 miliarde lei, adică 1,19% din PIB.
- Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 4,40% din PIB, în scădere de la 5,7% din PIB în 2022. Consiliul Fiscal a avertizat că vede un deficit de 5,7% în 2023, față de ținta de 4,4% a Guvernului, în condițiile în care veniturile încasate ar putea fi cu 11,3 miliarde mai mici, iar cheltuielile sunt subestimate cu cel puțin 0,58% din PIB.
Ministerul Finanțelor susține că majorarea deficitului s-a datorat în principal creșterii volumului de investiții cu 56,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, compensării facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 2,5 miliarde lei, volumului mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirii ritmului de încasări ale veniturilor, precum și influențelor implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.
Venituri
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 114,17 mld lei în primul trimestru al anului curent, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția acestora a fost influențată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii și venit, veniturilor nefiscale, contribuțiilor de asigurări. Încasările nete din TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent T1 2022), în timp ce declinul accizelor s-a ameliorat față de luna anterioară.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 10,01 mld lei, înregistrând o creștere semnificativă față de nivelul încasat în aceeași lună a anului trecut (32,9%), influențată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (188,9%) , veniturile din impozitul aferent pensiilor și declarației unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (31,8% , respectiv 17,3%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,2%, sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5% ). De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), precum și de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 36,92 mld lei, în creștere cu 10,9% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%), și ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022.
Încasările nete din TVA au înregistrat 25,85 mld lei, în creștere cu 9,4% (an/an). Totodată, restituirile de TVA au fost cu 17,3% mai ridicate față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (+0,78 mld lei). Evoluția încasărilor brute din TVA din primul trimestru al anului a consemnat o ușoară încetinire, în linie cu decelerarea bazei macroeconomice, pe fondul unui efect de bază ridicat în T1 2022.
Veniturile din accize au însumat 8,18 mld lei, consemnând o scădere de 2,2% (an/an), în ameliorare față de luna anterioară. Această evoluție este explicată de contracția cu 7,5% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice – în condițiile reducerii nivelului accizei de la 1 ianuarie 2023. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 3,8%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 9,86 mld lei, consemnând o creștere de 16,7% (an/an), susținută de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, dobânzi operaționale și donații.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 9,35 mld lei, în creștere cu 11,3% (an/an).
Cheltuieli
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 136,92 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele trei luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 8,5% din PIB la 8,6% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 30,54 mld lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 17,51 mld lei, în creștere cu 17,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 18,7% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,12 mld lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 mld lei ca urmare a prefinanțării în primele 3 luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 3 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne și externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 43,0% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 50,53 mld lei în creștere cu 9,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a îndemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei îndemnizaţii compensatorii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele trei luni ale anului 2023, au fost în sumă de 1,12 mld lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,02 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (1,42 mld lei) care reprezintă 28,26% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 2,09 mld lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 10,78 mld lei, cu 15,7% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13,16 mld lei, în creștere cu 56,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 8,41 mld lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 65,69% din totalul cheltuielilor pentru investiții.