Bugetul Iașiului, investiții majore în dezvoltare. Principalele proiecte: infrastructură, parcuri industriale, centru regional de inteligență artificială și trei noi spitale

Autoritățile locale și județene din Iași estimează că vor cheltui în acest an peste 3 miliarde lei, iar cel puțin o treime din acest buget este dedicată dezvoltării municipiului și județului, conform proiectelor de buget ale Primăriei Iași și Consiliul Județean (CJ) care vor fi aprobate în cursul acestei săptămâni.

Proiectele majore ale Iașului pe anul 2021 sunt în domeniul infrastructurii: printre altele, Primăria va pune capăt programului multianual de modernizare a tuturor căilor de rulare pentru tramvaie, un program început acum peste 10 ani, iar CJ va investi cea mai mare parte a bugetului de dezvoltare în refacerea drumurilor județene și reabilitarea de spitale. Continuarea investițiilor în reabilitarea sistemului de termoficare, restaurarea unor obiective de patrimoniu cultural, înnoirea parcului de vehicule al operatorului de transport public, reabilitarea unor spitale și școli, precum și refacerea unor spații verzi sunt alte proiecte care beneficiază de alocări importante în buget.

Dacă Primăria își bazează investițiile în special pe fonduri europene, cea mai importantă sursă de finanțare la administrația județeană este excedentul bugetar pe anii trecuți.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Anul 2021 va fi punctul de plecare pentru autoritățile ieșene în demararea unor proiecte de amploare, în sensul că proiectele de buget prevăd fonduri pentru depunerea cererilor de finanțare, finalizarea proiectării lucrărilor sau demararea studiilor de fezabilitate.

În cazul Primăriei, printre proiecte se numără: un nou stadion, o nouă sală de sport, cinci pasaje (două supraterane și trei supraterane) și reabilitarea altor două existente, consolidarea unui versant (830 hectare), amenajarea a cinci parcări supraterane și subterane, construirea unei noi centrale de termoficare (gaze naturale), extinderea liniilor de tramvai spre două comune limitrofe, realizarea unui centru regional de inteligență artificială și restaurarea unor obiective de patrimoniu cultural.

În același timp, CJ începe investițiile în amenajarea de parcuri industriale și vrea construirea a trei noi spitale pentru care, deocamdată, alocă fonduri pentru studii de fezabilitate: Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, Spitalul de Boli Respiratorii și Centrul de Tratare a Infertilității.

Primăria Iași – buget 1,6 miliarde lei cu investiții de peste 600 milioane lei

Bugetul general al municipiului reședință de județ ajunge la aproape 1,6 miliarde lei, similar cu cel de anul trecut. Din acestă sumă, circa 610 milioane lei reprezintă bugetul de dezvoltare, iar pentru proiectele europene în derulare sunt estimate costuri de aproximativ 440 milioane lei.

Principalele proiecte europene aflate în derulare sunt:

• îmbunătățirea transportului public local: peste 280 milioane lei pentru modernizarea de căi de rulare, achiziția a 32 de tramvaie și 44 autobuze electrice, implementarea unui sistem de e-ticketing și înființarea unor sisteme alternative de transport
• reabilitarea unor obiective culturale și de agrement: circa 45 milioane lei pentru Ansamblul Mănăstirii Frumoasa, Palatul Braunstein, Muzeul de Istorie Naturală, Centru de Artă Contemporană și reabilitarea unor spații verzi (parcuri în locul unor terenuri degradate, revitalizarea unei zone de agrement de la marginea Iașului – C.A. Rosetti)
• reabilitarea sistemului de termoficare: circa 45 milioane lei pentru refacerea de rețele termice și crearea unei noi capacități noi de producere a energiei termice cu ajutorul unor surse regenerabile

Din surse proprii, Primăria Iași și-a prognozat investiții în valoare de peste 100 milioane lei. Din această sursă de finanțare, principalele lucrări fac referire la modernizarea de străzi, reabilitarea unui parc central (în fața Teatrului Național), continuarea programului de construire de locuințe sociale (în Iași este în construcție un ansamblu cu 16 blocuri – 288 apartamente – finanțat de Primărie), extinderea de rețele electrice în cartiere rezidențiale noi și proiecte care vizează digitalizarea serviciilor publice.

Una dintre principalele surse de finanțare ale bugetului stabilit de Primăria este impozitul pe venit încasat la bugetul de stat.

„În situația în care, în anul 2021, impozitul pe venit la bugetul de stat, la nivelul Municipiului Iași, depășește valoarea estimată de 657.388 mii lei se va aloca Municipiului Iași o cotă de 63% din suma încasată suplimentar sub formă de cote defalcate din impozitul pe venit și aceasta se cuprinde în bugetul local după încasare prin rectificare bugetară locală”, se arată într-un raport realizat de Primăria Iași cu privire la proiectul de buget.

În ceea ce privește subvențiile de la bugetul de stat, Municipiul Iași estimează încasări de 72 milioane lei, dintre care 57 milioane lei reprezintă cota de cofinanțare la proiecte europene, iar peste 14 milioane lei sunt fonduri destinate unui proiect de extindere a rețelelor termice.

Bugetul local al Primăriei – fără a include bugetul centralizat al instituțiilor finanțate integral sau parțial de către administrația locală – are o valoare de 1,2 miliarde lei. Din această sumă, 638 milioane lei reprezintă costurile aferente secțiunii de funcționare, iar cea de dezvoltare ajunge la 575 milioane lei. În structura ambelor secțiuni, cheltuielile cele mai mari sunt generate de următoarele capitole bugetare: Transporturi (454 milioane lei), Educație (134 milioane lei), Cultură (125 milioane lei), Asigurări și asistență socială (102 milioane lei), Combustibili și energie (93 milioane lei), Locuințe și dezvoltare publică (75 milioane lei) și Sănătate (57 milioane lei). Restul capitolelor bugetare au fiecare alocări sub pragul de 50 milioane lei.

CJ Iași – buget de 1,5 miliarde lei cu investiții de 450 milioane lei

Pentru acest an, administrația județeană a Iașului a estimat venituri 1,2 miliarde lei, cu un nivel de cheltuieli de 1,47 miliarde lei, diferența fiind acoperită din excedentul bugetar al anilor trecuți. Bugetul de dezvoltare al CJ este prognozat la 450 milioane lei, iar 55% din această sumă este asigurată din excedent, în timp ce finanțările europene sunt cifrate la circa 130 milioane lei.

În structura bugetului general, cea mai mare pondere este a cheltuielilor institutițiilor publice finanțate integral sau parțial din veniturile CJ, respectiv de 946 milioane lei, în timp ce bugetul local al județului ajunge la o valoare de 804 milioane lei. Precizăm că o sumă de peste 273 milioane lei se scade întrucât sunt fonduri care se regăsesc în ambele bugete.

Cele mai multe cheltuieli ale CJ sunt în sistemul sanitar, în condițiile în care sub autoritatea instituției funcționează șase spitale mari ale Iașului care cumulează cheltuieli totale în 2021 de peste 720 milioane lei. Împreună cu celelalte unități sanitare, întregul buget pe sănătate ajunge la peste 770 milioane lei, respectiv 53% din cheltuielile estimate de CJ.

Din acest punct de vedere, cel mai mare buget este al Spitalului de Copii „Sf. Maria” – 183 milioane lei. Reabilitarea acestei unități spitalicești, un proiect european în derulare, este și una dintre cele mai mari investiții ale CJ: pe anul în curs sunt prevăzute 48 milioane lei. Un alt spital important al Iașului – Neurochirugia – va beneficia de investiții de circa 30 milioane lei. Bugetul de dezvoltare în sistemul sanitar trece pragul de 120 milioane lei.

În schimb, ponderea cea mai mare în bugetul de investiții o are, la fel ca în cazul Primăriei, sectorul transporturilor, respectiv refacerea de drumuri județene: peste 250 milioane lei. Din acest buget, 120 milioane sunt doar pentru un singur proiect: reabilitarea axei rutiere Iași – Suceava (fonduri europene).

„În anul 2021, un obiectiv primordial pentru Consiliul Județean Iași îl constituie construirea de parcuri industriale, în programul de investiții regăsindu-se, astfel, suma de 8 milioane lei pentru obiectivul de investiții Iași Industrial Parc, comuna Lețcani și 190 mii lei pentru obiectivul de investiții Parc Industrial Holboca – servicii proiectare faza PUZ (Plan Urbanistic Zonal, n.r.). Vă reamintim că anul acesta, administrația Consiliului Județean Iași a obținut 8 milioane lei fonduri guvernamentale pentru Miroslava Industrial Park. În momentul de față, sunt analizate alte 20 de amplasamente pentru dezvoltarea de noi parcuri industriale în județ”, se arată într-un comunicat al CJ, trimis presei cu ocazia lansării bugetului în consultare publică.

Plenul Consiliului Județean Iași va dezbate proiectul de buget în ziua de 21 aprilie, iar Consiliul Local (CL) o zi mai târziu. La CJ nu vor fi probleme în adoptarea documentului, în condițiile în care, din punct de vedere politic, PNL și PMP asigură majoritatea necesară. La CL pot interveni unele complicații, în contextul unor neînțelegeri între PNL și USRPLUS și pe fondul faptului că liberalii și PMP nu dețin majoritatea necesară. Totuși, după aproape șase luni în care liderii PNL și USRPLUS Iași s-au contrat public în declarații dure, în ultima săptămână, reprezentanții celor două partide s-au pus la aceeași masă și au dezbătut inclusiv proiectele propuse spre finanțare în buget.