Intrarea Bulgariei în spațiul Schengen urmează să aducă o abordare adaptată a controalelor la frontiera cu România, axată pe flexibilitate și inspecții specifice. Această strategie urmărește să sporească securitatea fără a împiedica turismul, comerțul sau călătoriile zilnice, scrie Novinite.
Mai jos sunt prezentate principalele evoluții, politici și implicații legate de schimbările viitoare.
Controale de frontieră flexibile
- Abordare personalizată: Bulgaria și România vor decide în mod independent cum și unde să efectueze controale la frontieră. Acest lucru urmează principiile Codului frontierelor Schengen, care permite discreția internă pentru gestionarea frontierelor.
- În primele șase luni de la aderare, controalele vor rămâne la frontiera româno-bulgară, dar vor fi discreționare, nu sistematice.
- Verificările pot avea loc la punctele de trecere a frontierei sau la câțiva kilometri în interiorul țării, așa cum se practică în unele regiuni ale UE, cum ar fi frontiera germano-franceză de lângă Kehl.
Controale bazate pe riscuri:
Vor fi oprite numai vehiculele și persoanele identificate ca prezentând un risc ridicat, asigurându-se astfel gestionarea eficientă a frontierelor și, în același timp, combaterea criminalității transfrontaliere. Comisarul-șef Anton Zlatanov de la Poliția de frontieră bulgară a subliniat că această abordare este menită să evite perturbările pentru călători, turiști și întreprinderi.
Infrastructură și logistică
Îmbunătățirea fluxului de trafic:
- Infrastructura de la poduri și feriboturi, care provoacă în prezent întârzieri, va fi optimizată.
Cântarele pentru cântărirea vehiculelor grele vor rămâne la locul lor, dar software-ul actualizat de gestionare a traficului vizează reducerea congestionării. - O nouă linie de feribot: Bulgaria este pregătită să deschidă o nouă linie de feribot cu România, deși întârzierile din partea română au blocat progresul. Cooperarea dintre cele două țări rămâne puternică, ambele părți depunând eforturi pentru a rezolva problemele logistice.
Schimbări operaționale mai ample
Reorganizarea poliției de frontieră:
- Bulgaria intenționează să își reorganizeze operațiunile poliției de frontieră prin integrarea serviciilor vamale și de control al frontierelor.
- Resursele vor fi realocate pentru a aborda securitatea frontierelor externe și alte domenii cu prioritate ridicată.
Zlatanov a precizat că nu sunt planificate concedieri; în schimb, accentul va fi pus pe creșterea eficienței.
Progrese politice și diplomatice
Sprijinul României: România a jucat un rol esențial în sprijinirea candidaturii Bulgariei la spațiul Schengen, contribuind la progresele recente.
Fostul ministru de interne Tsvetlin Yovchev a lăudat eforturile României, subliniind rolul acestora în accelerarea pregătirii Bulgariei pentru Schengen.
Acorduri la nivelul UE:
Bulgaria, România, Ungaria și Austria au semnat recent un acord care prevede măsuri tranzitorii, inclusiv menținerea controalelor temporare la frontiere timp de șase luni după aderarea la Schengen.
Cu toate acestea, la frontiera dintre Bulgaria și Grecia vor fi eliminate imediat controalele, ceea ce reflectă încrederea în securitatea frontierelor din regiune.
Aprobarea parlamentului olandez: Surse de la Haga au indicat că nu se așteaptă nicio opoziție din partea parlamentului olandez cu privire la aderarea Bulgariei. Aprobarea parlamentară este necesară înainte de reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie, care se așteaptă să finalizeze decizia, mai notează publicația citată.
Implicații pentru migrație și securitate
Preocupări legate de migrație: În timp ce Austria continuă să își exprime îngrijorarea cu privire la migrație, Bulgaria a depus eforturi pentru a soluționa această problemă prin consolidarea securității la frontiere.
Sprijinul suplimentar, inclusiv desfășurarea de echipe comune de frontieră din Austria, Ungaria și România, vizează consolidarea frontierelor externe ale Bulgariei cu Turcia.
Politici de frontieră echilibrate:
Controalele discreționare sunt menite să vizeze riscuri precum traficul de droguri și contrabanda cu persoane, fără a perturba călătoriile legale.
Eforturile de a asigura călătorii fără probleme pentru turiști și întreprinderi subliniază angajamentul Bulgariei de a-și menține rolul de partener de încredere în cadrul Schengen.
Etapele următoare
Aderarea deplină a Bulgariei și a României la Schengen va începe probabil la 1 ianuarie 2025, în urma deciziei Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie 2024. Timp de șase luni după aderare, controalele la frontiera cu România vor fi ajustate treptat, integrarea deplină în cadrul Schengen fiind prevăzută pentru mijlocul anului 2025.
Context
Intrarea mult așteptată a Bulgariei și a României în Spațiul Schengen a fost parțial realizată la 31 martie 2024. Această dată a marcat o etapă importantă pentru ambele țări, deoarece frontierele interne aeriene și maritime nu mai necesită controale.
Decizia a fost aprobată în decembrie 2023, după ani de pregătire. Această evoluție este rezultatul eforturilor persistente ale națiunilor de a îndeplini standardele necesare, inclusiv consolidarea securității frontierelor și combaterea criminalității și a migrației transfrontaliere.
Sprijinul Comisiei Europene: Comisia Europeană a salutat cu fermitate decizia istorică, recunoscând nivelul ridicat de angajament al Bulgariei și României față de cerințele Schengen. Aceasta include punerea în aplicare cu succes a proiectelor-pilot menite să accelereze procedurile de azil și să îmbunătățească securitatea frontierelor.
Cooperare consolidată: În paralel cu aderarea lor la Schengen, Bulgaria și România și-au demonstrat în continuare angajamentul prin lansarea cadrelor de cooperare la începutul anului 2024. Aceste cadre au fost concepute pentru a consolida controalele comune la frontiere și în domeniul migrației, contribuind la efortul european mai larg de a aborda provocările de securitate la frontierele externe. În plus, a fost instituită o inițiativă regională privind cooperarea polițienească, care implică națiuni precum Austria, Grecia, Ungaria și Slovacia. Această inițiativă vizează combaterea criminalității transfrontaliere și abordarea altor provocări de securitate de-a lungul rutelor Balcanilor de Vest și Mediteranei de Est.
Context istoric
Bulgaria și România se pregătesc de ani de zile pentru aderarea deplină la Schengen. În 2011, Comisia Europeană a confirmat că ambele țări au îndeplinit toate criteriile necesare pentru a adera la spațiul Schengen. Cu toate acestea, preocupările politice și de securitate, în special legate de migrație, au întârziat integrarea lor deplină.
Spațiul Schengen, care a început ca un proiect interguvernamental în 1985 între cinci țări – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – s-a extins de atunci pentru a include majoritatea membrilor Uniunii Europene (UE). În prezent, acesta reprezintă cea mai mare zonă de liberă circulație din lume, acoperind 27 de țări din UE și patru țări din afara UE. Eliminarea controalelor la frontierele interne a fost una dintre cele mai importante realizări ale UE, promovând nu numai libera circulație a persoanelor, ci oferind și beneficii economice considerabile membrilor săi.
Beneficii economice: Spațiul Schengen stimulează în mod semnificativ economia Europei, permițând bunurilor, serviciilor și lucrătorilor să circule liber peste frontiere, fără întârzieri. Acest lucru a făcut regiunea mai atractivă atât pentru afaceri, cât și pentru turism, integrând și mai mult economiile statelor membre.
Contribuția Bulgariei și a României la securitatea UE
Ambele țări și-au dovedit constant angajamentul față de securitatea UE, în special în ceea ce privește protecția frontierelor. În calitate de membri-cheie în protejarea frontierelor externe ale Spațiului Schengen, acestea au depus eforturi constante pentru a face față provocărilor legate de migrație și pentru a preveni criminalitatea transfrontalieră. Rolul lor în asigurarea securității frontierelor UE a fost fundamental în pregătirea aderării lor la spațiul Schengen.
Prin intermediul inițiativei de cooperare polițienească regională, Bulgaria și România își propun să își continue rolul activ în abordarea unor probleme precum traficul de persoane, contrabanda cu droguri și migrația ilegală – eforturi care vor aduce beneficii nu numai propriei lor securități, ci și celei din Spațiul Schengen extins.