Sursa foto: Pixabay
La un deceniu după aderarea la UE, Croaţia intră la 1 ianuarie 2023 atât în zona euro cât şi în spaţiul Schengen, ceea ce îi aduce numeroase avantaje, în special comerciale, dar apartenenţa la spaţiul european de liberă circulaţie implică pe de altă parte provocarea de a controla frontiera externă a UE, notează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Miniştrii de interne ai statelor UE au validat joi intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen şi au respins aderarea României şi Bulgariei, în urma opoziţiei exprimate de Austria şi Olanda, cea din urmă opunându-se doar aderării Bulgariei.
Pentru guvernul conservator de la Zagreb, Croaţia va deveni astfel parte a „unui club de elită, format din 15 ţări care sunt în acelaşi timp membre în UE, NATO, Schengen şi zona euro”.
Odată cu intrarea în Schengen dispar controalele la frontierele Croaţiei cu Slovenia şi Ungaria, dar vor fi consolidate cele de la graniţele cu Serbia, Bosnia şi Muntenegru. În cazul aeroporturilor, aplicarea regulilor Schengen pentru Croaţia va începe din 26 martie 2023.
„Croaţia va fi mai puternică, rezistentă, protejată, mai puţin expusă, mai atractivă, sigură, de încredere pentru toţi cei care doresc să negocieze, să investească şi să fie turişti în Croaţia”, spunea în urmă cu câteva săptămâni premierul croat Andrej Plenkovic.
Stimularea turismului
Croaţia, ţară unde sectorul turistic contribuie cu circa 20% în PIB, va deveni prin intrarea în Schengen şi adoptarea monedei euro încă şi mai atractivă pentru vizitatorii străini, remarcă directorul Oficiului croat de Turism, Kristijan Stanicic. Acesta mai menţionează că „’pe lângă aspectul securităţii, un alt avantaj este că turiştii din UE vor putea veni în staţiunile balneare din Croaţia fără blocaje şi aşteptări la graniţă. Şi nici nu vor mai trebui să cumpere kuna (moneda croată)”.
Transporturile şi comerţul
Asociaţia transportatorilor rutieri din Croaţia (UHCP) se bucură de asemenea pentru această schimbare. „Camioanele noastre aşteptau la punctele de frontieră cu Slovenia patru, şase, chiar şi zece ore, la fel şi la frontiera cu Ungaria. Sperăm că acum asta se va termina”, spune directorul UHCP, Vladimir Jurcec.
Libera circulaţie a mărfurilor va favoriza comerţul, mai ales că peste 70% din comerţul exterior al Croaţiei se realizează cu statele UE.
Marea provocare: migranţii
Pe de altă parte, Croaţiei îi va reveni sarcina de a proteja o frontieră externă a UE cu o lungime de peste 1.350 de kilometri, aflată pe ruta balcanică a migraţiei clandestine dinspre Orientul Mijlociu către vestul Europei.
Poliţiştii croaţi s-au remarcat prin violenţe comise asupra migranţilor pe care i-au descoperit trecând graniţa pe teritoriul croat. Din acest motiv ONG-ul croat Centrul de Studii pentru Pace (CMS) s-a declarat împotriva primirii Croaţiei în Schengen, denunţând faptul că la frontierele croate sunt încălcate sistematic drepturile omului prin returnări ilegale şi violente ale migranţilor peste graniţe.
Conform datelor Ministerului de Interne de la Zagreb, de la începutul acestui an au intrat în Croaţia circa 36.000 de migranţi ilegali, cu 145% mai mulţi faţă de anul 2021.
Prin urmare, Slovenia vecină deja membră a Schengen a avertizat că după intrarea Croaţiei în acest spaţiu de liberă circulaţia ar putea introduce controale la frontiera croată în cazul creşterii presiunii migratorii.
Specialişti ai Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex) au participat la antrenarea a circa 6.000 de poliţişti croaţi care vor controla graniţele cu Bosnia (1.011 kilometri), Serbia (318 kilometri) şi Muntenegru (23 de kilometri).