Sursa foto: Dreamstime.com
România are trei poli ai bunăstării economice: pe primul loc se află Bucureștiul, urmat de polii regionali de dezvoltare – Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța –, în timp ce pe ultimele trei locuri se află Botoșani, Vaslui și Călărași, arată o analiză realizată de economiștii de la Romanian Economic Monitor (RoEM). Aceștia subliniază că acest model de dezvoltare complică politicile guvernamentale de redistribuire a resurselor și influențează semnificativ percepțiile de echitate ale cetățenilor. Pentru realizarea acestui clasament, cercetătorii au analizat o serie de indicatori din 2023: PIB pe cap de locuitor, investiții străine directe pe cap de locuitor, bugetul reședinței de județ pe cap de locuitor, numărul întreprinderilor active pe o mie de locuitori și salariul mediu net lunar.
Economiștii concluzionează că alocarea resurselor publice este relativ echitabilă, evitând favorizarea disproporționată a capitalei sau a provinciei. Inegalitățile economice persistă însă, iar această tripolaritate și discrepanță economică s-a manifestat și în rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, spun cercetătorii.
România are trei poli ai bunăstării economice, ceea ce influențează semnificativ percepțiile de echitate ale cetățenilor
Relația dintre capitală și provincie rămâne un subiect sensibil în România, generând frustrări atât în provincie, cât și în București, spune Rácz Béla-Gergely, membru al echipei de cercetare RoEM, prodecan al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
“Pe de o parte, locuitorii din provincie consideră frecvent că dezvoltarea lor este încetinită din cauza lipsei de resurse, în timp ce mulți dintre bucureșteni cred că fondurile generate în capitală sunt redistribuite în județele cu performanțe economice mai slabe. Pe de altă parte, România nu este caracterizată doar de diferențele de dezvoltare dintre capitală și provincie, ci există și diferențe semnificative între municipii diferite. România nu prezintă doar un model de dezvoltare bipol, ci se conturează această tripolaritate, care în multe cazuri complică politicile guvernamentale de redistribuire și influențează semnificativ percepțiile de echitate ale cetățenilor. Această tripolaritate, respectiv discrepanța percepțiilor populației privind bunăstarea societății în diferite regiuni ale țării s-a manifestat și în rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale”, explică Rácz.
Bucureștiul se evidențiază în patru din cei cinci indicatori analizați, chiar și în comparație cu orașele regionale cu o dezvoltare economică mai ridicată. Economiștii atrag însă atenția că în cazul Bucureștiului există o distorsiune determinată de statutul său de capitală.
„Un factor important care influențează percepția dezechilibrelor economice între capitală și provincie este «efectul de capitală», care se manifestă prin avantajul pe care îl au capitalele naționale în atragerea investițiilor, datorită concentrării sediilor marilor companii și ale instituțiilor statului în aceste zone. Acest efect, de altfel natural, este amplificat de legea marilor contribuabili, care obligă cele mai mari companii să aibă sediul în București, astfel încât valoarea lor adăugată este contabilizată tot în PIB-ul capitalei. Astfel, investitorii și companiile preferă capitala pentru proximitatea față de guvern și alte instituții-cheie, ceea ce crește artificial PIB-ul orașului, fără a indica o valoare adăugată mai mare creată local”, spune Béla-Gergely.
În 2023, capitala a atras 56% din totalul investițiilor străine directe din România (64,7 miliarde de euro), pe când județul Cluj (polul 2 de creștere) a atras doar 2,5% din totalul investițiilor străine directe din România (2,9 miliarde de euro), adică cu peste 22 de ori mai puțin. O altă consecință a acestui efect distorsionant, mult amplificat în cazul României, este că PIB-ul (PPS, 2022) pe cap de locuitor din București este de 62.900 de euro, mai mare decât cel din Viena, de exemplu, care este de 50.400 de euro, susțin cercetătorii RoEM.
Deși, din punct de vedere statistic, Bucureștiul are o contribuție semnificativ mai mare la economia națională (produce 24,7% din PIB-ul țării), comparativ cu alte județe sau municipii, distribuția resurselor economice nu favorizează neapărat nici capitala, nici provincia, arată analiza RoEM. De exemplu, în perioada 2020-2023, cheltuileile totale medii anuale ale administrațiilor locale din Cluj-Napoca au fost de aproximativ 450 de milioane de euro, în timp ce în București a fost de 2 miliarde de euro. Dacă împărțim aceste sume pe cap de locuitor, rezultă o cheltuială de aproximativ 1.600 de euro pe locuitor în Cluj, 1.400 de euro pe locuitor în Timișoara și de 1.200 de euro pe locuitor în București. Cu toate acestea, spun specialiștii RoEM, în cazul capitalei, o parte din serviciile publice, precum Metrorex sau Arena Națională, sunt finanțate și direct din bugetul central, ceea ce echilibrează cheltuielile reale pe cap de locuitor între orașele menționate.
„Aceasta sugerează că percepția locuitorilor din București conform căreia ei primesc proporțional mai puține servicii publice decât restul țării nu este complet justificată de date. Datele nu susțin nici ideea că orașele din provincie dispun de un buget mult mai mic pe cap de locuitor decât capitala, din cauza faptului că aceasta ar absorbi resursele. Desigur, bugetul marilor orașe nu este determinat doar de voința guvernului central sau de performanța economică a orașului respectiv, ci și de capacitatea administrației locale de a atrage fonduri prin proiecte sau de structura economică sectorială pe plan local. O problemă este însă lipsa de transparență a transferurilor între bugetele centrale și locale, ceea ce adesea conduce la formularea unor percepții eronate și, în mod firesc, subminează încrederea în instituțiile democratice”, spune Béla-Gergely.
Conform analiștilor RoEM, România se confruntă cu disparități economice semnificative între regiuni, dar, din punct de vedere economic, nu este de dorit ca politicile publice să coreleze în mod strict resursele de dezvoltare ale unei regiuni cu veniturile sale. O astfel de politică, formulată deseori ca o propunere de soluție, ar risca să adâncească aceste diferențe. Pentru a sprijini dezvoltarea județelor mai puțin performante, este necesar ca fondurile publice să fie alocate în funcție de nevoile acestora, mai ales că există regiuni unde s-ar justifica cheltuieli mai mari pe cap de locuitor pentru a stimula recuperarea decalajelor economice.
„Bucureștiul beneficiază de un avantaj economic considerabil, însă acesta este în mare parte artificial, fiind influențat semnificativ de efectul de capitală. Distribuția resurselor publice, deși nu este întotdeauna perfect echitabilă, este mai echilibrată decât percepția generală. O prioritate importantă pentru anii următori trebuie să fie reducerea disparităților economice regionale. Problema nu poate fi rezolvată exclusiv prin redistribuire, deoarece există anumite servicii publice care ar trebui să fie furnizate la același nivel de calitate în toate localitățile, inclusiv din perspectiva principiului egalității de șanse, de exemplu educația publică, sănătatea. Pe de altă parte, există servicii publice care trebuie finanțate proporțional cu performanța (de exemplu, învățământul superior, sportul etc.)”, susține Rácz.
Însă specialiștii RoEM consideră că este mai important să fie create condițiile necesare pentru ca regiunile rămase în urmă să se poată dezvolta din propriile resurse, un factor esențial pentru acest lucru fiind accesibilitatea infrastructurii, inclusiv a autostrăzilor. Pe lângă acesta, digitalizarea și dezvoltarea tehnologică pot juca roluri cheie, dar e importantă și capacitatea administrațiilor locale de a atrage cu succes fonduri europene. Prin implementarea unei combinații a acestor măsuri, precum și prin creșterea transparenței transferurilor între bugetul central și bugetele administrațiilor locale nu ar crește doar percepția echității, ci și echitatea reală și, nu în ultimul rând, eficiența economică a întregii țări, susțin economiștii RoEM.
