Cum a ratat Administrația Deltei Dunării decolmatarea canalelor, poate cea mai mare problemă a pescarilor: ARBDD a accesat 20% din banii UE, invocând lipsa angajaților

• Decolmatarea canalelor din Delta Dunării ar trebui să reprezinte prioritatea zero pe lista autorităților, susțin pescarii din baltă cu care G4Media a discutat despre problemele cu care se confruntă aceștia.
• Uniunea Europeană a trimis 1,114 miliarde de euro prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării pentru a alinia mai rapid această zonă foarte săracă a României și cu un specific local pronunțat.
• Din această sumă, peste 60 de milioane de euro au fost alocate pentru decolmatarea canalelor din Deltă, înfundate și necurățate de zeci de ani.
• Scrierea și depunerea proiectelor pentru această zonă revine Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Instituția a depus doar 3 proiecte privind decolmatarea canalelor, în valoare totală de 13 milioane de euro.
• ARBDD a accesat, deci, în jur de 20% din suma pusă la dispoziție de UE pentru a rezolva problema dragărilor.

60 de milioane de euro disponibili pentru desfundarea canalelor din Deltă. ARBDD a scris proiecte doar pentru 13 milioane

Fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, cel care a croit mecanismul ITI DD, în anul 2014, în timpul Guvernului Victor Ponta, a declarat pentru Europa FM că banii destinați lucrărilor de decolmatare nu au fost folosiți cum ar fi trebuit, conform discuțiilor inițiale.

După ce a pierdut alegerile generale din 2020, Eugen Teodorovici s-a întors în funcția de director în cadrul Autorității de Audit a Curții de Conturi a României, post pe care l-a înghețat timp de 12 ani. Teodorovici audita, printre altele, și cheltuielile din cadrul ITI DD, mecanism pe care l-a construit chiar el:

• ”Am printre atribuții și auditarea Instrumentului ITI Delta Dunării și a cheltuielior efectuate în cadrul acestuia”, declara Teodorovici pentru G4Media la începutul lui 2021.

Teodorovici și-a dat demisia din cadrul Autorității de Audit a Curții de Conturi la 3 zile după publicarea unei investigații referitoare la modul în care a fost cheltuit miliardul trimis de UE pentru Delta Dunării anunțând că se retrage în sfera privată.

• Citește și INVESTIGAȚIE Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării. Oamenii care controlează banii/ INVESTIGATION: Where did the European Union’s billion euros for the Danube Delta actually go?
  

Teodorovici susține că decizia sa nu are legătură cu publicarea investigației jurnalistice, dar susține că le-a transmis miniștrilor Fondurilor Europene și de Finanțe să investigheze modul în care au fost cheltuite fondurilor din sfera privată a ITI DD.

Fostul ministru a mai declarat că, pentru a fi considerat un succes, mecanismul ITI DD are nevoie de ”câteva măsuri urgente de ajustare și de accelerare a implementării” acestei investiții.

Dacian Cioloș, liderul Renew Europe din cadrul Parlamentului European, s-a declarat de asemenea nemulțumit pentru că banii europeni nu se reflectă în bunăstarea populației din Delta Dunării:

• „Sunt cumva trist să văd că destul de puţini bani s-au investit în Deltă efectiv. Este bine că judeţul Tulcea a profitat şi sper că va profita în continuare de faptul că Delta e în continuare acolo, dar e important să vedem lucruri în Deltă, nu beton şi asfalt, este părerea mea personală (…) Sunt multe comunităţi sărace, comunităţi cu activitate monoeconomică, ce în continuare depind foarte mult, aproape exclusiv, de pescuit. Asta nu înseamnă că trebuie oprit pescuitul, ci că trebuie să vedem cum putem să ne asigurăm că oamenii pot avea un trai decent. Eu nu cred că putem găsi soluţii durabile de protejare a mediului, dacă oamenii de acolo nu se simt bine”, a declarat Dacian Cioloș la începutul lunii februarie, cu ocazia scoaterii la concurs a funcției de guvernator al ARBDD, pentru prima dată în istoria instituției.

De ce este importantă decolmatarea canalelor pentru pescarii din Deltă

Decolmatarea este esențială pentru ca apa din canale să ajungă în lacurile din Delta Dunării, acolo unde majoritatea speciilor de pește își depun icrele. Practic, odată cu apa din canale și reproducătorii ajung în lacuri, fapt care asigură înmulțirea speciilor.

O altă problemă este că, în lipsa apei proaspete din canale dispare și oxigenul din lacuri, vegetația moare, intră în putrefacție și eliberează hidrogen sulfurat care ”împute balta”, cum spun pescarii din zonă, care omoară orice formă de viață din lacurile respective.

sursa foto: Cristian Andrei Leonte/ Info Sud-Est

Unul dintre canale este cunoscut după porecla pe care a primit-o de la localnici tocmai din acest motiv: Canalul Împuțita, despre care președintele Asociației Patronale a Turismului din Delta Dunării, Daniel Ilușcă, susține că ”acum este aproape în toată Delta”:

• ”Principalele probleme ale Deltei Dunării, care ar fi putut fi rezolvate cu banii ITI DD, sunt decolmatarea canalelor și lacurilor și asigurarea circulației apelor în Delta Dunării pentru ca apa să se aereze, să nu se împută apa. Exista o singură zonă în Delta Dunării care așa se și numea, Canalul ”Împuțita”, care acum este aproape în toată Delta”, a declarat Daniel Ilușcă pentru G4Media.

Daniel Ilușcă (fost senator PNL de Tulcea în perioada 2004-2008) are un complex turistic și a beneficiat de fonduri ITI DD pentru a cumpăra utilaje pentru o fabrică a lemnului și o fabrică de prelucrare a sticlei. Cu toate acestea, Ilușcă susține că ITI DD nu a rezolvat problemele pescarilor pentru că ”Delta a fost mutată pe uscat” și ar vrea ca în următorul exercițiu de finanțare investiția să fie gestionată de ”oamenii din Delta Dunării”.

Spusele acestuia sunt confirmate de Dan Verbina, președintele Federației Organizațiilor Producătorilor de Pește din Delta Dunării, una din cele două federații de pescari din Deltă (și fost deputat de Tulcea, din partea PDSR (actual PSD) în perioada 1992-1996 și 2000-2004).
Verbina susține că în momentul împărțirii banilor destinați Deltei Dunării ”nu s-a gândit nimeni în mod special la pescari”, iar principala problemă a acestora este colmatarea lacurilor și canalelor:

• ”Principala problemă ar fi decolmatarea lacurilor și canalelor, refacerea zonelor de reproducere a peștelui și a zonelor de migrație (…) Colmatarea lacurilor duce și la dispariția peștelui pentru că peștele nu va sta niciodată în noroi sau în zone de apă mică, pentru că în zonele de apă mică este periculos pentru orice specie de pește întrucât este mâncat de păsări”, a declarat Dan Verbina pentru G4Media.

Ce spun fostul și actualul guvernator al ARBDD

Cătălin Țibuleac, fost guvernator al ARBDD a declarat că dacă instituția ar beneficia de resursă umană specializată pentru elaborarea și implementarea optimă a proiectelor atunci ar fi accesată toată suma pusă la dispoziție de UE. Țibuleac a mai precizat că în timpul mandatului său au mai fost identificate alte 10 proiecte absolut necesare Deltei, dar nu a mai avut timp suficient pentru elaborarea cererilor de finanțare, după ce a fost schimbat din funcție:

• ”Am fost Guvernator timp de doar 6 luni, perioadă în care am identificat problemele extrem de complexe cu care se confruntă, în egală masură, Delta Dunării și ARBDD. În perioada respectivă a fost finalizată evaluarea a 4 proiecte cu finanțare europeană, care au și fost contractate și s-a demarat implementarea lor: un proiect privind speciile periclitate și trei proiecte de decolmatare însumând aprox 150 km de canale din Delta Dunării. Așa cum am precizat, fiind vorba de o zonă care presupune atat administrare de patrimoniu natural, cât și reglementarea activităților economice, necesitățile de investiții, proiecte sau studii sunt permanente. În situația în care ARBDD ar beneficia de resursă umană specializată care să asigure capacitate de elaborare și implementare optimă, ar putea fi folosită toată suma alocata prin ITI și, cu siguranță, ar mai fi necesar și un alt exercițiu bugetar. În mandatul meu au mai fost identificate alte 10 proiecte absolut necesare Deltei, dar nu am avut timp suficient pentru elaborarea cererilor de finanțare. Proiectele au fost discutate în prealabil și cu Ministerul Mediului”, a declarat Cătălin Țibuleac pentru G4Media.

Țibuleac a fost numit guvernator ARBDD de fostul premier Viorica Dăncilă în iunie 2019, dar a fost schimbat după jumătate de an de Guvernul Orban.

Actualul guvernator al ARBDD, Ion Munteanu, a declarat că accesarea banilor europeni s-a realizat ”în limita capacității administrative”:

• ”Valoarea totală alocată Deltei Dunării pe Axa Prioritară 4 – Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric este de aproximativ 66 de milioane de euro. Precizăm că această sumă poate fi accesată de orice entitate, stakeholder pe domeniul protecției mediului din județul Tulcea, nu doar de ARBDD. Instituția noastră a identificat foarte multe proiecte necesare administrării Rezervației și a depus toate eforturile pentru elaborarea și implementarea a cât mai multe din acestea. Activitatea s-a realizat în limita capacității administrative, având în vedere că ARBDD implementează și alte 5 proiecte pe alte programe de finanțare”, a declarat Ion Munteanu pentr G4Media.

Deși mecanismul ITI DD era destinat ”cu prioritate” pentru Delta Dunării, sub 15% din proiecte au ajuns acolo. Spre exemplu, în decolmatarea lacurilor și canalelor au fost investiți mai puțini bani decât în renovarea bisericilor.

Un alt exemplu ar fi comparația cu Lidas SRL, o societate din Tulcea care a obținut cel mai mare proiect european privat finanțat prin POR: un incubator de afaceri în valoare de 13,3 milioane de euro, din care 5,6 milioane de euro trimiși de Uniunea Europeană.

Practic, o societate privată a accesat, printr-un singur proiect, aceeași sumă accesată de ARBDD pentru decolmatarea Deltei Dunării.

Pentru un singur proiect de decolmatare a canalelor din Deltă s-a deschis licitația

Contractele de finanțare pentru cele trei proiecte de decolmatare a Deltei Dunării au fost semnate în septembrie 2019 și au o cofinanțare europeană din bugetul FEDR de 85%.

Toate cele trei proiecte sunt derulate în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării” – INCDDD Tulcea și Universitatea Dunării de Jos și urmăresc ”creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate”.

!function(e,i,n,s){var t=”InfogramEmbeds”,d=e.getElementsByTagName(„script”)[0];if(window[t]&&window[t].initialized)window[t].process&&window[t].process();else if(!e.getElementById(n)){var o=e.createElement(„script”);o.async=1,o.id=n,o.src=”https://e.infogram.com/js/dist/embed-loader-min.js”,d.parentNode.insertBefore(o,d)}}(document,0,”infogram-async”);

În momentul de față, doar într-un singur proiect a fost făcut anunțul de licitație pentru contractarea lucrărilor. Licitația a fost publicată în 23 februarie și a avut termen limită de depunere a ofertelor în 15.03.2021.

Prețul estimat al contractului este de aproximativ 8 milioane de lei și se referă la proiectul de decolmatare a complexelor lacustre Gorgova-Uzlina, Roșu-Puiu. Evaluarea ofertelor se va face până în 12 aprilie.

Toate cele trei proiecte trebuie să fie finalizate până în 31 decembrie 2023, deadline-ul de implementare integrală a mecanismului ITI Delta Dunării.

sursa foto: Pexels/ Andrei Prodan

A contribuit Cristian Andrei Leonte