Foto: Pixabay
Sancțiunile SUA asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil intră în vigoare vineri la ora 17:01 GMT, ora 19:01 în România. Agenția de presă Reuters a analizat efectele pe care le-au putea avea asupra economiei Rusiei.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Înainte de termenul limită, rubla se aprecia pe fondul informațiilor privind un plan elaborat de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care, dacă ar fi pus în aplicare, ar putea însemna anularea sancțiunilor.
Ce s-a întâmplat pe piața Forex din Rusia?
Piața a fost afectată anul trecut de sancțiunile impuse în iunie principalului operator rus, Bursa de Valori din Moscova (MOEX), și în noiembrie celei de-a treia bănci ca mărime din Rusia, Gazprombank.
Sancțiunile impuse MOEX au oprit toate tranzacțiile valutare în dolari și euro. Yuanul chinezesc, care se tranzacționează în continuare pe MOEX, a devenit moneda străină dominantă.
De atunci, monedele occidentale sunt tranzacționate pe piața extrabursieră prin conturi interne în dolari care nu au conturi corespondente în străinătate. Banca centrală utilizează cotațiile din aceste tranzacții pentru a stabili cursurile de schimb oficiale.
Rubla s-a depreciat cu 37% față de dolar în 2024, sancțiunile și atacul Ucrainei asupra regiunii Kursk din Rusia fiind considerate principalii factori.
Rubla s-a apreciat cu până la 45% în prima jumătate a anului 2025, datorită majorărilor ratei dobânzii de către banca centrală și speranțelor pentru o soluționare pașnică a conflictului din Ucraina, odată cu începerea negocierilor dintre președintele american Donald Trump și Rusia.
Rubla a rămas stabilă în a doua jumătate a anului 2025, în ciuda faptului că o majoritate covârșitoare a analiștilor prevăd că moneda este supraevaluată și se va deprecia, valoarea sa justă fiind estimată la aproximativ 100 de ruble pentru un dolar.
Economiștii au atribuit comportamentul surprinzător al rublei scăderii mai lente decât se aștepta a ratei dobânzii, intervențiilor băncii centrale pe piața valutară, importurilor lente din cauza încetinirii economice și politicii guvernului de promovare a substituirii importurilor.
Care este rolul Rosneft și Lukoil pe piața valutară?
Noile sancțiuni blochează toate tranzacțiile cu cele două firme rusești. Lukoil are termen până pe 13 decembrie să-și vândă activele internaționale. Un oficial al Trezoreriei SUA a declarat joi că orice companie care cumpără petrol rusesc va fi, de asemenea, afectată de sancțiunile SUA.
Companiile petroliere și alți exportatori repatriază veniturile în valută străină, acum denominate în mare parte în yuani, înapoi în Rusia și le convertesc în ruble pentru a plăti impozite, salarii și alte cheltuieli interne.
Analiștii de la Finam, o companie rusă de servicii financiare, au estimat că Rosneft și Lukoil au reprezentat până la 35% din vânzările interne de valută străină. Ei au prevăzut că vânzările totale ar putea scădea cu 10% până la 20% la începutul lunii decembrie.
Banca centrală este un alt actor important pe piața valutară, traderii estimând cota sa la 10%. Banca centrală a fost un vânzător net de valută străină, în principal yuan, pe tot parcursul anului.
Majoritatea analiștilor ruși se așteaptă la o slăbire treptată a rublei după expirarea termenului sancțiunilor, din cauza reducerii vânzărilor valutare și a reducerii preconizate a vânzărilor valutare ale băncii centrale de la începutul anului 2026.
Cum vor reacționa China și India
Impactul sancțiunilor va depinde de reacția băncilor și companiilor din China și India, principalii cumpărători de petrol rusesc, care reprezintă aproximativ 85% din totalul vânzărilor. Reprezentantul Trezoreriei a declarat că rafinăriile indiene și chineze sunt conștiente de sancțiuni și evită riscurile.
Biroul Trezoreriei pentru Controlul Activelor Străine a declarat pe 17 noiembrie că analiza sa privind impactul inițial asupra pieței a arătat că sancțiunile „au efectul scontat de a reduce veniturile Rusiei prin scăderea prețului petrolului rusesc”.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 23 octombrie că noile sancțiuni au un „caracter grav” și pot avea „anumite consecințe”, dar a adăugat că acestea nu vor avea un impact semnificativ asupra bunăstării economice a Rusiei.
Atât China, cât și India, parteneri ai Rusiei în grupul BRICS al marilor economii în dezvoltare, au fost prudente în relațiile lor cu entitățile ruse sancționate, temându-se de sancțiuni din partea autorităților financiare occidentale.
Majoritatea analiștilor ruși se așteaptă la o slăbire treptată a rublei după expirarea termenului sancțiunilor, din cauza reducerii vânzărilor valutare și a reducerii preconizate a vânzărilor valutare ale băncii centrale de la începutul anului 2026.
Impactul asupra bugetului și economiei
Bugetul rus își obține veniturile din impozitele percepute pe producția de petrol, nu din exporturi.
Deși scăderea volumului fizic al exporturilor ca urmare a noilor sancțiuni nu va duce direct la o scădere a veniturilor bugetare, diferența tot mai mare între prețul petrolului rusesc și cel internațional va afecta veniturile bugetare.
Calculele Reuters au arătat că prețul în ruble al petrolului rusesc, utilizat ca bază pentru calcularea impozitelor, a fost cu 24% mai mic în noiembrie decât estimările prevăzute în buget, ceea ce sugerează o scădere suplimentară a veniturilor.
În primele 10 luni ale acestui an, veniturile bugetare din petrol și gaze au scăzut cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut. Bugetul modificat pentru 2025 prevede o scădere a veniturilor din petrol și gaze cu același procent pentru întregul an.
O depreciere a rublei ar umfla veniturile bugetare denominate în ruble din vânzările de petrol și gaze, ceea ce ar face din aceasta o măsură atractivă pentru a ajuta la echilibrarea bugetului și a compensa scăderea veniturilor.
