UPDATE Curtea de Conturi: Plăți necuvenite de 216.569 mii de lei la Romsilva / Au fost sesizate organele de urmărire penală / Romsilva: vor fi constituite comisii care vor verifica, pentru fiecare angajat, dacă aceste premii au fost justificate

Inspectorii financiari au descoperit numeroase nereguli la Regia Națională a Pădurilor în urma unui audit de conformitate și au sesizat organele de urmărire penală.

UPDATE Ora 18.05 Conducerea Romsilva susține că premiile „au fost acordate având în vedere rezultatele financiare excepționale din anii 2021 și 2022 ale Regiei”, dar sumele respective vor fi recuperate dacă vor fi identificate situații în care nu au fost respectate criteriile de premiere.

„Regia Națională a Pădurilor – Romsilva nu este finanțată de la bugetul de stat, este o regie care se autofinanțează, obținând venituri inclusiv din servicii silvice acordate proprietarilor privați de păduri.

Menționăm că între anii 2019 și 2023, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a înregistrat un profit cumulat brut de 792,6 milioane lei, din acesta fiind vărsați la bugetul statului 716,7 milioane lei.

Suma la care se face referire în raportul de audit de conformitate nr. 36270/21.05.2025 al Curții de Conturi, respectiv 216,5 milioane lei, reprezintă suma brută, fiind acordată în anii 2021 și 2022, în baza Contractului Colectiv de Muncă, celor peste 14.400 de angajați ai Romsilva. Valoarea medie individuală netă a acestora a fost de  circa 4.300 lei/salariat/an.

Premiile au fost acordate având în vedere rezultatele financiare excepționale din anii 2021 și 2022 ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, ca de exemplu o majorare a veniturilor cu 255 milioane lei și cu 35,6% a profitului în anul 2021, precum și o majorare a veniturilor cu peste 740 milioane lei și a profitului brut cu 806% în anul 2022, față de bugetele anuale aprobate.

Considerăm că fără implicarea activă și dedicarea majorității salariaților, peste 14.400 de angajați, nu ar fi fost posibil ca Regia Națională a Pădurilor – Romsilva să înregistreze rezultatele excepționale, respectiv depășirea tuturor indicatorilor.

De asemenea, precizăm că la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva se realizează, anual, evaluarea individuală a performanețelor profesionale pentru fiecare angajat.

Având în vedere măsurile dispuse de Curtea de Conturi, în perioada următoare, la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vor fi constituite comisii care vor verifica, pentru fiecare angajat, dacă aceste premii au fost justificate. În cazul în care sunt identificate situații în care au fost acordate premii unor persoane care nu îndeplineau criteriile de premiere, sumele respective vor fi recuperate”, au transmis reprezentanții Romsilva.

Știrea inițială

Curtea de Conturi a efectuat un audit de conformitate la Regia Națională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, începând cu luna septembrie 2024, cu privire la modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului, precum și în legătură cu legalitatea realizării veniturilor și efectuării cheltuielilor Regiei.

În urma verificărilor, inspectorii au scos la iveală numeroase deficiențe și nereguli:

• La nivelul Romsilva nu a fost asigurată evaluarea tuturor suprafețelor de teren care constituie fondul forestier naționalaflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Regiei. Suprafețe semnificative, de 3.100.042,62 hectare, au fost înregistrate doar în evidența tehnico-operativă, în unități naturale, fără a fi reflectate și contabil la valoarea  justă. În Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aceste suprafețe sunt înscrise cu valoarea „0” lei, deși constituie active din domeniul public. Astfel, nu s-a stabilit valoarea reală a suprafețelor care compun fondul forestier național, iar patrimoniul administrat de Romsilva a fost subevaluat. Prin scrisoarea către management, Curtea a recomandat conducătorului entității să asigure elaborarea unor norme pentru evaluarea distinctă a bunurilor care formează fondul forestier național, respectiv a terenurilor  și a vegetației forestiere aflate pe acestea. După elaborare, normele vor fi aprobate prin ordin al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar în baza acestora se va realiza evaluarea bunurilor.
• Referitor la ocuparea temporară a unor suprafețe din fondul forestier proprietate publică a statului s-a constatat neconstituirea și nealimentarea fondului de conservare și regenerare a pădurilor la valoarea corectă și reală, în baza tuturor sumelor încasate ca obligații ale beneficiarilor ocupărilor temporare de terenuri aflate în această categorie. Nu a fost asigurată integritatea fondului forestier național și nu au fost realizate toate veniturile derivate din ocuparea temporară a unor suprafețe, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre obiective petroliere. Autoritățile silvice nu au emis aprobări pentru aceste ocupări temporare și, în consecință, nu au putut sancționa cu amendă ocupantul. Mai mult, deși exista posibilitatea efectuării unor demersuri de recuperare în instanță a unor despăgubiri pentru lipsa de folosință și de readucere a bunului (terenului) în circuitul silvic, creanța putând fi recunoscută prin intermediul unei cereri de drept comun, totuși autoritățile nu au inițiat astfel de acțiuni.
• Activitatea de valorificare a masei lemnoase a fost marcată de întârzieri de exploatare, care continuă la termenul prevăzut pentru reprimirea parchetelor, de lipsa penalităților contractuale, acceptarea de bilete la ordin neavalizate (negarantate) și participarea neconformă a unor operatori economici la licitații. Fondul de accesibilizare a fost diminuat prin neconstituire (493 mii lei) și nevirare (1.998 mii lei), iar pentru lucrările de investiții nu au fost constituite garanții de bună execuție. Au fost efectuate plăți nelegale în valoare de 194 mii lei, ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale și a legislației privind ajustarea prețurilor.
• În privința realizării perdelelor forestiere, procesul a fost afectat de nerespectarea prevederilor legale, inclusiv la nivelul autorităților locale. Numai 281,02 ha din cele 328,74 ha expropriate au fost intabulate în numele statului român și în administrarea Regiei, nu au fost atrase toate sursele de finanțare și nu s-au monitorizat sumele destinate despăgubirilor.
• Direcțiile silvice nu au întreprins măsuri suficiente pentru recuperarea creanțelor, totalizând 3.213 mii de lei reprezentând valoarea masei lemnoase exploatate și a  penalităților aferente și 5.088 mii de lei în sarcina unor salariați responsabili pentru prejudicii din tăieri ilegale. Demersurile de recuperare au fost insuficiente, în special înainte de insolvența debitorilor, și au avut drept consecință neîncasarea creanțelor menționate. Curtea de Conturi a recomandat conducerii Regiei și a direcțiilor silvice să monitorizeze creanțele neîncasate și să întreprindă, în timp util, toate demersurile legale de a încasa contravaloarea acestora, nerenunțând la exercitarea niciunei acțiuni în acest sens.
• La nivelul Romsilva nu există date și informații statistice actualizate referitoare la necesarul anual real de lemn de foc pentru populație, care să fundamenteze în mod corect și realist hotărârile Consiliului de Administrație cu privire la lemnul destinat încălzirii.
• În perioada 2021-2023, implementarea prevederilor privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost deficitară, atât la nivelul autorității publice tutelare – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), cât și la nivelul regiei. MMAP nu a nominalizat un consiliu de administrație permanent, cu un mandat de până la 4 ani, perpetuând numiri provizorii și succesive, în ciuda finalizării procedurilor de selecție. Contractele de mandat încheiate nu au inclus elementele legale obligatorii, precum criteriile și indicatorii de performanță financiari și nefinanciari, clauzele privind independența și integritatea, sau criteriile de evaluare a activității. Astfel, nu a fost posibilă o evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor încredințate acestuia.
• Nu a fost respectată separarea dintre funcțiile de conducere executivă și cele de supraveghere. Astfel, membri ai consiliului de administrație au deținut concomitent calitatea de salariați ai regiei, continuându-și activitatea în același timp cu poziția de administrator (directori de direcții silvice, șefi de ocol sau reprezentanți ai autorității tutelare), ceea ce a generat un risc de lipsă de obiectivitate în adoptarea deciziilor. Această situație poate conduce la încălcarea principiilor de guvernanță corporativă, poate genera conflict de interese și poate fi asimilată unei încălcări indirecte a regulilor privind separarea rolurilor de conducere și supraveghere.

-S-a constatat că niciunul dintre membrii Comitetului de audit al Consiliului de administrație al RNP Romsilva nu îndeplinește cerințele prevăzute de normele legale în vigoare. Astfel, cel puțin doi membri trebuiau să fie administratori independenți, iar președintele comitetului trebuia, de asemenea, să fie administrator independent. Niciun membru desemnat nu deținea calificarea de auditor financiar, care a devenit obligatorie începând cu 1 ianuarie 2023, și nici competențe dovedite în domeniul contabilității și auditului statutar, deși aceste cerințe sunt clar prevăzute de lege. Ca urmare, Curtea a constatat că prevederile legale aplicabile nu au fost respectate.

-La nivelul Romsilva au fost depășite limitele bugetare pentru cheltuielile de natură salarială, prevăzute în bugetele aprobate pentru anii 2021 și 2023. În perioada auditată au fost efectuate plăți necuvenite în valoare de 216.569 mii de lei, reprezentând drepturi salariale acordate tuturor angajaților, cu titlu de „alte premii decât cele ocazionale”, fără o fundamentare reală a performanțelor individuale. Astfel, premiile care, conform reglementărilor, ar fi trebuit acordate în funcție de realizările personale au fost transformate în beneficii colective, fără a exista o evaluare documentată a contribuției fiecărui salariat la atingerea unor performanțe excepționale. Potrivit situației puse la dispoziție de reprezentanții RNP, în perioada 18.01.2022 – 31.12.2023, unii dintre membrii consiliului de administrație au avut și calitatea de angajați ai regiei, în funcția de director al unei direcții silvice, respectiv de șef ocol silvic. Mai mult, chiar reprezentantul autorității publice tutelare (MMAP) în Consiliul de administrație, a fost salariat al regiei.

-Au fost identificate erori în calculul și plata drepturilor salariale, reprezentând ore suplimentare, spor pentru condiții grele de muncă, spor de fidelitate, precum și plata unei sume acordate în cadrul proiectului Programul Operațional Infrastructură Mare peste nivelul negociat în contractul de muncă cu timp parțial. Sporurile salariale au fost stabilite ca procent maxim, fără să existe o ierarhizare a acestora pentru posturi similare. Clasele de salarizare și sporurile acordate salariaților s-au stabilit prin negociere individuală, ceea ce a condus la situații în care salariați care ocupă posturi similare au negociat niveluri salariale și sporuri diferite (Direcția Silvică Călărași). De asemenea, același tip de spor a fost acordat în procente diferite, fără a fi stabilite criterii obiective și transparente, situație care a condus la aplicarea unui tratament diferențiat pentru aceeași categorie de salariați. Totodată, s-a constatat existența unor situații în care salariați care au ocupat posturi de execuție să negocieze salarii și sporuri salariale superioare altui salariat care ocupă un post de conducere (Direcția Silvică Suceava, structura centrală RNP Romsilva);

– Încălcarea prevederilor legale referitoare la timpul de muncă, respectiv nerespectarea limitei legale de 48 ore/săptămână, inclusiv orele suplimentare și neacordarea perioadei de repaus de 24 ore, după o durată a timpului de muncă de 12 ore. În urma verificării contractelor individuale de muncă încheiate salariații incluși în eșantion (CIM cu normă întreagă cu 8 ore/zi/CIM cu timp parțial de 4 ore/zi) și a prezenței zilnice a acestora s-a constatat faptul că aceștia desfășoară activitate la același angajator cu durata zilnică de 12 ore, încălcându-se prevederile legale referitoare la timpul de muncă. Astfel, un salariat totalizează, în această situație, un număr de 60 ore săptămânal, depășind astfel maximul admis de 48 ore, inclusiv orele suplimentare și fără a beneficia de un repaus de 24 ore după un interval 12 ore lucrate. De asemenea, s-a constatat că nu există o evidență clară a orelor de muncă, a datei de început și de sfârșit a programului, ceea ce face imposibilă identificarea eventualelor suprapuneri. (DS Vrancea);

-La nivelul a trei direcții silvice ale județelor Bihor, Călărași și Vrancea, trei salariați au avut și calitatea de asociați ai unor societăți comerciale cu care Romsilva are relații contractuale, fapt ce contravine prevederilor Codului de conduită etică și profesională a salariaților Romsilva, Contractului colectiv de muncă și Codului Muncii.

Ca urmare a neregulilor constatate, prin Hotărârea Plenului nr. 538/22.05.2025, Curtea de Conturi a României a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală competente în cazul ROMSILVA.