Date Eurostat: Mai mult de jumătate din întreprinderile din UE inovează. România, la coada listei

Mai mult de jumătate (53%) din toate întreprinderile din UE au raportat o anumită formă de activitate de inovare în perioada 2018-2020, arată datele publicate azi de Eurostat. Cea mai mică activitate de inovare a fost observată în România (11 %).

“A investi în cercetare și inovare înseamnă a investi în viitorul Europei”, subliniază Eurostat. Inovarea în afaceri se referă la o gamă largă de activități pe care întreprinderile le întreprind pentru a pune în aplicare procesele de inovare, pentru a dezvolta noi bunuri sau servicii și pentru a le introduce pe piață.

Sondajul comunitar privind inovarea (CIS) raportează două tipuri de inovare: inovarea produselor și inovarea proceselor de afaceri. Cele mai recente rezultate ale CIS arată că mai mult de jumătate (53%) din toate întreprinderile din UE au raportat o anumită formă de activitate de inovare în perioada 2018-2020.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cea mai mare proporție de întreprinderi inovatoare a fost raportată în Grecia (73% din totalul întreprinderilor), urmată de Belgia (71%), Germania și Finlanda (ambele 69%) și Cipru (66%). În schimb, cea mai mică activitate de inovare a fost observată în România (11 %), Letonia (32 %), Ungaria și Spania (ambele 33 %) și Polonia (35%).

Companiile mijlocii și mari sunt mai inovatoare.

Distribuția întreprinderilor în funcție de mărime în ceea ce privește inovarea produselor și/sau a proceselor de afaceri în perioada 2018-2020 a arătat că întreprinderile mari (250+ angajați) sunt mai susceptibile de a fi introdus inovații (74%) decât întreprinderile mijlocii (50-249 de angajați) (60%).

Datele arată că aproape șapte din zece întreprinderi mari au introdus o inovație de proces de afaceri (69%) și mai mult de jumătate au introdus o inovație de produs (55%). În marea majoritate a întreprinderilor desemnate ca fiind de dimensiuni mici (10-49 de angajați), doar aproape patru din zece au inovat în materie de procese, iar aproximativ un sfert au inovat în materie de produse.

Cât investește România în Cercetare? Puțin

Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat abia 0,48% din PIB-ul României anul trecut, din care 0,29% pentru sectorul privat și doar 0,19% pentru sectorul public, arată cele mai recente date INS. În România, în anul 2021, s-au cheltuit 5,616 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. La sfârşitul anului 2021, 47.011 salariați îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare, în creștere cu 3,8 % față de anul 2020.  Cifrele sunt ceva mai mari decât anul anterilor: În 2020, cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,47% din PIB, iar cheltuielile au fost de 4,964 de miliarde de lei.

România se afla în 2020 pe ultimul loc între țările UE în ceea ce privește cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare. Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare (R&D) în 2020, echivalentul a 2,3% din PIB, arată datele Eurostat și citate de Agerpres. Pe ultimul loc în rândul acestor ţări se află România, care anul trecut a alocat pentru acest domeniu doar 0,47% din PIB. Belgia şi Suedia au alocat, anul trecut, 3,5% din PIB pentru cercetare, urmate de Austria (3,2%) şi Germania (3,1%), iar şase state membre alocă mai puţin de 1% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare: Cipru, Bulgaria şi Slovacia (toate cu aproximativ 0,9% din PIB), Malta şi Letonia (ambele cu 0,7% din PIB) şi România (0,47% din PIB).