Foto: Pixabay
Mai mult de jumătate (53%) din toate întreprinderile din UE au raportat o anumită formă de activitate de inovare în perioada 2018-2020, arată datele publicate azi de Eurostat. Cea mai mică activitate de inovare a fost observată în România (11 %).
“A investi în cercetare și inovare înseamnă a investi în viitorul Europei”, subliniază Eurostat. Inovarea în afaceri se referă la o gamă largă de activități pe care întreprinderile le întreprind pentru a pune în aplicare procesele de inovare, pentru a dezvolta noi bunuri sau servicii și pentru a le introduce pe piață.
Sondajul comunitar privind inovarea (CIS) raportează două tipuri de inovare: inovarea produselor și inovarea proceselor de afaceri. Cele mai recente rezultate ale CIS arată că mai mult de jumătate (53%) din toate întreprinderile din UE au raportat o anumită formă de activitate de inovare în perioada 2018-2020.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cea mai mare proporție de întreprinderi inovatoare a fost raportată în Grecia (73% din totalul întreprinderilor), urmată de Belgia (71%), Germania și Finlanda (ambele 69%) și Cipru (66%). În schimb, cea mai mică activitate de inovare a fost observată în România (11 %), Letonia (32 %), Ungaria și Spania (ambele 33 %) și Polonia (35%).
Companiile mijlocii și mari sunt mai inovatoare.
Distribuția întreprinderilor în funcție de mărime în ceea ce privește inovarea produselor și/sau a proceselor de afaceri în perioada 2018-2020 a arătat că întreprinderile mari (250+ angajați) sunt mai susceptibile de a fi introdus inovații (74%) decât întreprinderile mijlocii (50-249 de angajați) (60%).
Datele arată că aproape șapte din zece întreprinderi mari au introdus o inovație de proces de afaceri (69%) și mai mult de jumătate au introdus o inovație de produs (55%). În marea majoritate a întreprinderilor desemnate ca fiind de dimensiuni mici (10-49 de angajați), doar aproape patru din zece au inovat în materie de procese, iar aproximativ un sfert au inovat în materie de produse.
Cât investește România în Cercetare? Puțin
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat abia 0,48% din PIB-ul României anul trecut, din care 0,29% pentru sectorul privat și doar 0,19% pentru sectorul public, arată cele mai recente date INS. În România, în anul 2021, s-au cheltuit 5,616 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. La sfârşitul anului 2021, 47.011 salariați îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare, în creștere cu 3,8 % față de anul 2020. Cifrele sunt ceva mai mari decât anul anterilor: În 2020, cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,47% din PIB, iar cheltuielile au fost de 4,964 de miliarde de lei.
România se afla în 2020 pe ultimul loc între țările UE în ceea ce privește cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare. Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare (R&D) în 2020, echivalentul a 2,3% din PIB, arată datele Eurostat și citate de Agerpres. Pe ultimul loc în rândul acestor ţări se află România, care anul trecut a alocat pentru acest domeniu doar 0,47% din PIB. Belgia şi Suedia au alocat, anul trecut, 3,5% din PIB pentru cercetare, urmate de Austria (3,2%) şi Germania (3,1%), iar şase state membre alocă mai puţin de 1% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare: Cipru, Bulgaria şi Slovacia (toate cu aproximativ 0,9% din PIB), Malta şi Letonia (ambele cu 0,7% din PIB) şi România (0,47% din PIB).