sursa foto: Inquam Photos/ George Călin
Coloanele de tractoare care au blocat drumurile din Germania, provocând haos în orașe și dureri de cap pentru navetiști, reprezintă cel mai recent aspect al unui val de furie tot mai mare împotriva eforturilor de a proteja natura Europei de poluarea produsă de fermele sale, scrie The Guardian.
În ultimii ani, fermierii din Europa de Vest au luptat cu o ferocitate tot mai mare împotriva politicilor de protecție a planetei despre care spun că sunt prea scumpe. În Olanda, unde reacția a fost cea mai puternică, o hotărâre judecătorească privind emisiile de azot din 2019 a declanșat proteste furioase și recurente față de eforturile guvernului de a închide ferme și de a reduce numărul de animale din acestea. În Belgia, lupte similare au dus la convoaie de tractoare care au blocat cartierul UE din Bruxelles în luna martie a anului trecut. În Irlanda, care a înregistrat proteste mai mici, fermierii producători de lactate furioși din cauza restricțiilor privind azotul au mărșăluit cu vacile lor până la birourile a trei miniștri luna trecută.
Spania și Franța nu au scăpat. După cel mai călduros an înregistrat vreodată în Spania, fermierii au ieșit pe străzile din Madrid în ianuarie 2023, după ce guvernul a anunțat că intenționează să limiteze cantitatea de apă pe care o pot lua din râul Tagus, afectat de secetă. În luna următoare, fermierii francezi au mers cu tractoarele prin Paris pentru a protesta împotriva unei interdicții a pesticidelor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Acum, lupta a ajuns în cea mai mare economie a Europei. După ce fermieri furioși au aruncat gunoi de grajd pe străzile Berlinului în decembrie, guvernul german a diluat un plan de reducere a subvențiilor pentru motorina utilizată în vehiculele agricole. Dar grupurile de lobby fac presiuni pentru a renunța complet la acest plan. Joachim Rukwied, președintele asociației fermierilor germani, a declarat lunea trecută că 100.000 de tractoare au ieșit în stradă pentru o săptămână de proteste. “Fermierii au trimis astăzi un semnal clar guvernului federal de a retrage complet creșterile de taxe planificate.”
Pentru unii fermieri, povara de a plăti pentru mai multă poluare este un pas prea departe după o criză energetică și o pandemie care i-a făcut pe mulți să se lupte pentru a supraviețui. Unii spun că se simt copleșiți de reguli și subapreciați de orășenii care mănâncă alimentele pe care le cultivă fără să știe de unde provin. În giganți agricoli precum Olanda și Franța, fermierii și-au exprimat frustrarea față de presiunea exercitată de guverne pentru a produce mai puțin, după ani de zile în care au fost încurajați să producă mai mult.
Activiștii de mediu spun că nu vor să reducă subvențiile acordate fermierilor, ci să le cheltuiască într-un mod mai puțin distructiv. Sascha Müller-Kraenner, șeful grupului de campanie Environmental Action Germany, a cerut ca fiecare euro de subvenție agricolă să fie însoțit de condiții ecologice și sociale. “[Avem nevoie de] o politică de subvenții mai bună, care să obțină mai mult pentru veniturile agricole, protecția climei și a naturii cu aceleași fonduri”, a spus el. “Subvențiile care sunt dăunătoare pentru climă trebuie să fie eliminate treptat.”
Între timp, oamenii de știință au subliniat daunele pe care le vor suferi fermele pe măsură ce poluarea care încălzește planeta va face ca clima să devină mai puțin ospitalieră pentru oameni. Potrivit Comisiei Europene, peste 80% din habitatele din Europa sunt în stare precară, iar randamentele pentru unele culturi au fost deja afectate de solurile sărace, de lipsa apei și de fenomenele meteorologice extreme, care devin din ce în ce mai violente.
Dar pentru unele guverne europene, amenințarea mai presantă este atenția pe care protestele fermierilor au atras-o din partea partidelor de extremă dreapta și populiste, precum și a adepților teoriei radicale a conspirației.
Citește și:
În Țările de Jos, criza azotului a dus la crearea Mișcării Fermierilor-Cetățeni, un partid populist rural care a obținut victorii importante în alegerile provinciale din martie, dar a ieșit pe locul șase în alegerile generale din noiembrie. În Germania, protestele au obținut sprijinul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și al grupurilor cu opinii mai extreme și antidemocratice. Ministrul pentru climă și economie, Robert Habeck, a avertizat luni cu privire la grupurile marginale care exploatează protestele. “Circulă apeluri cu fantezii de lovituri de stat, se formează grupuri extremiste și se afișează în mod deschis simboluri etnic-naționaliste”, a declarat el.
Protestele au evidențiat, de asemenea, o divizare în rândul grupurilor conservatoare moderate din Europa. Anul trecut, în Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, a condus o alianță de legislatori de dreapta care a eșuat la limită în a respinge un proiect de lege pentru refacerea naturii, pe motiv că ar fi afectat fermierii. Propunerea este un pilon cheie al Green Deal-ului european, al cărui arhitect, Ursula von der Leyen, președinte al Comisiei Europene, fusese susținut anterior de gruparea de centru-dreapta.
Sprijinul popular pentru protestele fermierilor, de la pancarte de campanie la grupuri de Telegram, s-a suprapus, de asemenea, cu teoriile conspirației cu privire la probleme precum Covid, criza climatică și migrația.
“Olanda a fost un fel de vestitor în ceea ce privește aceste proteste”, a declarat Léonie de Jonge, un politolog de la Universitatea din Groningen care studiază extrema dreaptă. “Acesta este noul tip de populism agrar care apare în aceste țări”.
Teoriile conspirației s-au răspândit până la fermele rurale din nordul Europei, la emisiunile de televiziune prin cablu din SUA și la rețelele de socializare din întreaga lume. Lunea trecută, editorialista politică olandeză Eva Vlaardingerbroek s-a alăturat fermierilor pe un tractor din Germania pentru a se opune “elitelor globale care duc un război împotriva oamenilor care muncesc din greu și care ne pun mâncare pe masă”.
Într-un interviu acordat anul trecut fostului prezentator Fox News Tucker Carlson, Vlaardingerbroek a promovat o teorie populară a conspirației, susținând că grupuri precum Forumul Economic Mondial încearcă să îi facă pe olandezi să mănânce gândaci, luând măsuri drastice împotriva fermelor și deschizând fabrici de insecte. Clipul de pe YouTube – intitulat “Politicienii știu că atunci când controlează mâncarea, controlează oamenii: Activist” – a fost vizualizat de peste jumătate de milion de ori. “Nu vrem să mâncăm insecte, vrem friptura noastră”, a spus ea.
Declarații similare au fost reluate de adepții teoriei conspirației, cu un număr și mai mare de adepți. Luni, într-o postare pe X, Vlaardingerbroek i-a descris pe fermieri ca fiind “unul dintre puținele grupuri din societate cu suficientă forță de muncă pentru a lupta cu adevărat împotriva globaliștilor care vor să ne schimbe radical modul de viață”. Elon Musk, unul dintre cei mai bogați oameni din lume și proprietar al platformei, care a susținut separat teorii ale conspirației antisemite, a replicat: “Susțineți fermierii!”
Asociația fermierilor germani s-a distanțat de grupurile de extremă dreapta care au încercat să le influențeze protestele. Unii fermieri s-au prezentat la proteste cu bannere pe tractoare pe care scria “Agricultura este colorată, nu maro”, cu referire la uniformele maro ale grupurilor fasciste.
Problemele fermierilor se pot preta ideologiei de extremă dreapta prin nostalgia trecutului și prin teme legate de “sânge și pământ”, a declarat De Jonge, adăugând că a existat o “contaminare încrucișată a diferitelor tipuri de extremism” în rândul unor actori în cadrul protestelor din Germania și Olanda.
“Ideologiile obișnuiau să fie clar delimitate”, a spus ea. “Acum, ei iau idei dintr-un sac amestecat de fragmente ideologice și le lipesc în această viziune asupra lumii.”