Europuls: Comisia Europeană confirmă că termenul limită pentru proiectele PNRR nu poate fi extins dincolo de 2026

Organizația Europuls arată că executivul UE a anunțat miercuri că termenul-limită pentru proiectele PNRR nu poate fi extins dincolo de 2026, iar întârzierile apărute în procesul de implementare al PNRR impun acțiuni urgente din partea României.

Mai sunt doar 454 de zile până la încheierea perioadei de implementare, iar provocările rămase sunt considerabile: peste 335 de miliarde EUR trebuie plătite și mai mult de 4.800 de jaloane și ținte trebuie evaluate, arată think-tank-ul Europuls într-o analiză.

Anunțul Comisiei Europene a venit pe fondul cererilor unor europarlamentari români de prelungire a acestui termen.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

În acest context, Comisia Europeană a publicat o Comunicare privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) până în 2026, care:

• confirmă și clarifică termenele legale pentru faza finală a MRR;
• oferă recomandări și sugestii concrete pentru ca statele membre să maximizeze absorbția fondurilor.

Conform cadrului legal actual, termenele sunt clare și nu pot fi prelungite:

În ceea ce privește utilizarea fondurilor în perioada 2020–2024, datele publicate de Comisie arată că România a primit aproximativ 20% (5,78 miliarde EUR) din alocarea totală de granturi, iar minus 40% (3,66 miliarde EUR) din aceste fonduri au fost utilizate.

Recomandările Comisiei Europene

Comisia recomandă tuturor statelor membre să revizuiască urgent planurile și să includă doar reforme și investiții ce se pot realiza până la 31 august 2026.

De asemenea, Comisia recomandă transferarea fondurilor din PNRR ce riscă să nu fie absorbite către InvestEU, așa cum era prevăzut și în Regulamentul inițial.

Măsurile actuale din PNRR trebuie reevaluate de către fiecare Guvern și, dacă nu sunt suficient de mature, să fie continuate prin fonduri naționale sau de coeziune.

Comisia sugerează și injecții de capital în Banca Națională de Dezvoltare pentru a sprijini dezvoltarea de instrumente financiare.

În plus, Comisia recomandă simplificarea tuturor PNRR-urilor, prin:

Limbaj mai clar;

Eliminarea planurilor de acțiune care nu sunt legate de recomandărle specifice de țară făcute de Comisie pentru fiecare stat membru în cadrul Semestrului European;

Eliminarea detaliilor care nu sunt necesare pentru a demonstra îndeplinirea țintelor și jaloanelor.

Reamintim că România a început implementarea efectivă a PNRR în ianuarie 2022, cu 3,7 miliarde EUR fonduri europene în buget. Peste doi ani și jumătate mai târziu, în octombrie 2024, România a reușit să mai primească de la UE doar 5,7 miliarde EUR.

În 2024, România absorbise 9,4 miliarde EUR din cele 29 de miliarde disponibile, adică o treime din fonduri.

Tot în 2024, abia îndeplinisem 15% din reformele și investițiile la care ne-am angajat prin PNRR – adică din cele 518 ținte și jaloane (294 de investiții și 224 de reforme) pe care le avem de îndeplinit până în 2026, noi bifasem până atunci doar 72.

Am mai avut doi ani la dispoziție ca să absorbim celelalte două treimi. Ar fi trebuit să avem, deci, un ritm aproape dublu.

România avea posibilitatea să primească prin PNRR, până în 2026, aproximativ 29 miliarde de euro, adică o sumă ce ajunge la aproape 9% din PIB-ul țării noastre.