Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a stagnat miercuri la valoarea de 7,15% pe an, după ce a crescut ușor marți, 27 mai, la 7,15% pe an, de la 7,10 % pe an, cât era luni, 26 mai, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidenţiale, când a urcat la 6,08% pe an.
Și indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat miercuri 28 mai, după ce crescut ușor marți, la 7,24% de la 7,23%, cât era luni. Și acest indice, scăzuse luni, 26 mai de la 7,39%.
Iar ROBOR la 12 luni, a crescut miercuri la 7,35% de la 7,34%, marți. Asta după ce scăzuse luni după ce scăzuse luni la 7,31%, de la 7,44%.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,66%.
Luni, 26 mai, Banca Națională a României (BNR) a injectat bani în sistemul bancar printr-o operațiune numită „repo”, pentru a reduce dobânzile din piață, care au crescut în ultima perioadă din cauza instabilității politice, potrivit Bloomberg.
Banca a organizat luni o operațiune repo pentru a furniza lichiditate la rata-cheie de 6,5%, sub dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR, de 7,5%.
Prin operațiunea repo, BNR le oferă temporar bani băncilor comerciale, în schimbul unor garanții, cu scopul de a crește lichiditatea (adică disponibilitatea banilor în piață). Practic, BNR împrumută băncilor bani la dobânda de politică monetară – care este în prezent de 6,5%.
Motivul: în ultima vreme, băncile se împrumutau între ele la dobânzi mai mari, chiar și de 7,2%, ceea ce a făcut ca și creditele pentru populație și firme să devină mai scumpe.