Majorările de dobânzi efectuate de Banca Centrală Europeană încep să aibă efect, dar sunt necesare mai multe pentru a ţine sub control inflaţia, a afirmat Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Knot, care este şi guvernatorul Băncii Centrale din Ţările de Jos, a explicat că a fost de acord cu decizia de joi a BCE de a majora dobânda de referinţă cu 25 de puncte de bază. Dar, a explicat oficialul BCE, el încă sprijină o creştere a dobânzii la facilitatea de depozit de la nivelul actual de 3,25% la 5%, sau chiar mai mult, dacă inflaţia se dovedeşte a fi mai persistentă decât estimările.
“Politica noastră monetară funcţionează cu o anume întârziere, astfel încât cele mai semnificative efecte ale deciziilor de până acum încă urmează să fie resimţite”, a declarat Knot la postul de televiziune din Ţările de Jos.
Pentru a reduce inflaţia la ţinta de 2%, BCE a majorat agresiv dobânzile, cu 375 de puncte de bază, de la zero la mijlocul lui 2022. Este cel mai rapid ritm de înăsprire a politicii monetare a BCE, dar puţini analişti se aşteaptă ca majorările să continue dincolo de 2023, din cauza inflaţiei ridicate şi a creşterii salariilor.
Potrivit unei estimări preliminare publicate marţi de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 7% în aprilie 2023, de la un nivel de 6,9% înregistrat în martie. Cifra anunţată de Eurostat este uşor peste estimările analiştilor, care mizau pe o stagnare a inflaţiei la 6,9%.
Pe de altă parte, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut în mod suprinzător până la 7,3% în aprilie, de la 7,5% în martie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.