Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Există şanse destul de mari ca deficitul bugetar pe întregul an 2024 să se situeze la peste 7% din produsul intern brut, potrivit buletinului bilunar de informaţii economice şi financiare al Libra Internet Bank, citat de Agerpres.
„Cifra deficitului bugetar în primele şase luni a atins aproape 64 miliarde lei, în creştere cu 71% faţă de perioada similară din anul precedent. Chiar dacă nivelul de colectare s-a îmbunătăţit, decalajul dintre dinamica veniturilor şi cea a cheltuielilor bugetare s-a amplificat în favoarea celei din urmă în această perioadă. Avansul puternic al cheltuielilor de investiţii pe componentă non-EU (+96%), asociat cu majorarea importantă a anvelopei salariale la angajaţii bugetari (+23%) şi cu scumpirea bunurilor şi serviciilor (+25%) au fost principalii determinanţi care au dus la expansiunea deficitului bugetar în primele şase luni din 2024. În schimb, cheltuielile de investiţii finanţate din fonduri europene au crescut anual doar cu 2% în primele şase luni faţă de aceeaşi perioadă din anul 2023. Având în vedere execuţia bugetului de stat în primele şase luni şi dinamica alertă a cheltuielilor în an acest an electoral, există şanse destul de mari ca deficitul bugetar pe întreg anul 2024 să se situeze la peste 7% din produsul intern brut”, se arată în buletin.
Situaţia este determinată în principal de creşterea deficitului comercial cu aproape 2,5 miliarde euro faţă de semestrul I 2023, o influenţă negativă importantă având-o cel mai probabil consumul, în special cel de alimente şi de bunuri de uz curent. Alţi factori cu o contribuţie negativă la evoluţia anuală a deficitului de cont curent sunt în principal: “transporturile” şi “turismul” în zona serviciilor care au generat o pierdere netă agregată de aproape 330 milioane euro şi creşterea ieşirilor nete de capital din investiţii străine directe şi de portofoliu (repatrieri profituri) cu o cifră de peste 1 miliard euro.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit sursei citate, creşterea lunară record în ultimii doi ani a soldului creditelor companiilor, de 4,5 miliarde lei în iunie a.c., este atribuibilă în cea mai mare măsură componentei în lei pe termen scurt şi mediu (IMM Invest) – alături de menţinerea ritmului ridicat de creditare pe segmentul populaţiei a îmbunătăţit perspectiva creditului neguvernamental pe finalul acestui an.
Comparativ cu anul 2023, evoluţia din primele şase luni a creditului pentru companii a fost în mod clar una mai slabă şi, deocamdată, trendul
anual al acestui tip de finanţare rămâne descendent. Avansul soldului creditelor companiilor la finele luni iunie a.c. faţă de decembrie 2023 a fost
de peste 3 ori mai redus decât în perioada similară a anului precedent (+3,5 miliarde lei vs +10,9 miliarde lei).
Creditele de consum în lei au continuat să-şi dinamizeze ritmul anual de creştere în iunie (+16%), iar cele pentru locuinţe şi-au menţinut
traiectoria ascendentă (+5,6%). Băncile sunt în competiţie puternică pe segmentul finanţărilor de locuinţe, jucătorii de top luptându-se să vină cu
oferte mai atractive din punct de vedere al costurilor.
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB, faţă de deficitul de 37,21 miliarde lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor şase luni ale anului 2023.
În primele cinci luni, deficitul înregistrat a fost de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,4% din PIB.