Miniştrii europeni de Finanțe, pe cale să ajungă la un acord privind regulile din fiscale din UE / Vor fi menţinute limitele de 3% din PIB pentru deficit şi de 60% din PIB pentru datoria publică

Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană converg către principiile generale ale reformării reglementărilor fiscale din blocul comunitar, pentru a corespunde mai bine realităţilor economice post-pandemie, dar detaliile cruciale încă rămân să fie negociate, se arată într-un document consultat de Reuters.

Proiectul de concluzii al reuniunii de marţi a miniştrilor de Finanţe din UE va arăta că statele membre ale blocului comunitar sprijină cea mai mare parte a propunerilor Comisiei Europene (CE) prezentate în noiembrie, dar implementarea practică încă reprezintă o dificultate.

Conform propunerii, vor fi menţinute limitele existente din UE de 3% din PIB pentru deficitul bugetar şi de 60% din PIB pentru datorie.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Guvernele cu o datorie mai ridicată vor negocia cu CE căi individuale de reducere a datoriei, legate de reforme şi investiţi.

În condiţiile în care nivelul datoriei din multe state membre UE depăşeşte limita de 60% din PIB, ele vor avea la dispoziţie între patru şi şapte ani pentru a reveni pe o traiectorie descendentă, care va fi negociată cu CE pe baza analizelor de sustenabilitate a datoriei.

Un guvern poate negocia mai mult timp pentru reducerea datoriei, dacă promite reforme şi investiţii care stimulează creşterea sau rezilienţa, consolidează finanţele publice sau abordează priorităţile strategice ale UE, cum ar fi tranziţia digitală şi verde sau capacităţile de apărare.

În cazul în care economia se confruntă cu şocuri care sunt dincolo de puterea guvernelor, va exista o clauză specială care va permite o deviere temporară de la acordul convenit pentru reducerea datoriei, deşi va trebui aprobat de alte guverne.

După ce miniştrii de Finanţe din UE sunt de acord asupra principiilor de bază, iar liderii UE le vor susţine la summitul din 23-24 martie, CE va începe elaborarea măsurilor concrete la problemele care sunt încă dezbătute.

Comisia Europeană a recomandat săptămâna trecută statelor membre să îşi pregătească bugetele pentru 2024 având în vedere readucerea deficitelor sub 3% din PIB “pe termen mediu”, investind în acelaşi timp în creştere verde şi digitală.

Ţările UE sunt invitate să stabilească în programele lor de stabilitate şi de convergenţă obiective bugetare care să respecte criteriile de ajustare bugetară stabilite în orientările Comisiei în materie de reformă.

De asemenea, având în vedere persistenţa unui grad ridicat de incertitudine în ceea ce priveşte perspectivele macroeconomice şi bugetare în acest moment, “Comisia consideră că în această primăvară nu trebuie luată o decizie privind plasarea statelor membre în procedura aplicabilă deficitelor excesive. În acelaşi timp, Comisia va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind execuţia bugetară pentru 2023″, se mai arată în orientările Comisiei Europene.