sursa foto: Pixabay
Noul sistem de tarifare a emisiilor de dioxid de carbon al UE pentru carburanții rutieri și pentru încălzire (ETS2) – care urmează să fie introdus în întregul bloc în 2027 – ar putea duce la creșteri de prețuri mai mari decât se credea inițial, au declarat pentru Euractiv legislatori-cheie.
Începând din 2027, UE va începe să stabilească prețul emisiilor de CO2 provenite din clădiri și din transportul rutier, cu ajutorul unui nou sistem de tarifare a emisiilor de carbon, cunoscut sub numele de Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii 2 (ETS2).
Atunci când sistemul a fost convenit în 2023, legislatorii UE au promis că prețurile vor rămâne sub 45 de euro pe tona de CO2, ceea ce înseamnă o suprataxă de aproximativ 10 cenți pe litrul de motorină sau de benzină.
Peter Liese (CDU/PPE), care a fost negociatorul-șef al Parlamentului European în acest dosar, a declarat pentru Euractiv că este “un pic mai pesimist acum” că limita de 45 de euro ar putea fi păstrată, “pentru că ne confruntăm cu regrese atât în ceea ce privește mobilitatea, cât și în ceea ce privește clădirile”.
Deoarece ETS2 se bazează pe piață, dacă Europa va avea mai puțin succes în eliminarea treptată a dependenței sale de sursele de energie cu emisii mari de CO2, cererea de certificate de emisii de CO2 va crește, iar prețul carbonului va crește în consecință. Cu toate acestea, Liese a adăugat că “este sarcina noastră comună să evităm acest scenariu”.
Emisiile provenite de la clădiri, cauzate în principal de sistemele de încălzire, și de la transportul rutier, cauzate în principal de autoturisme și camioane, scad în prezent mai lent decât a prevăzut Comisia Europeană.
Între timp, legile suplimentare de reducere a emisiilor în aceste sectoare – cum ar fi directiva UE privind clădirile sau o lege germană de interzicere a noilor cazane pe gaz și petrol (legea privind încălzirea) – au fost diluate în mod substanțial sau vor intra pe deplin în vigoare doar într-o etapă ulterioară, cum ar fi eliminarea de facto a motoarelor cu combustie internă până în 2035.
Aceste evoluții ar putea duce la o cerere mai mare de certificate de emisii în 2027 și, prin urmare, la un preț mai mare al carbonului.
Reglementarea încălzirii a provocat reacții negative
Situația din Germania, țara sa natală, îl îngrijorează în mod special pe Liese: “În primăvara anului trecut, mulți oameni erau încă hotărâți să instaleze sisteme de încălzire nepoluante din punct de vedere climatic”, a declarat el, adăugând că “dezbaterea privind legea încălzirii a provocat un recul”.
În 2023, germanii au instalat 790.000 de noi cazane pe gaz – mai mult decât în oricare dintre cei 20 de ani anteriori. Mulți spun că această creștere s-a datorat unei panici de ultimă oră, în care proprietarii de locuințe s-au grăbit să instaleze noi cazane pe gaz înainte ca acestea să fie interzise de viitoarele norme.
În ceea ce privește emisiile din transporturi, Liese susține că ministrul german al transporturilor Volker Wissing (FDP/Renew) “nu face cu adevărat nimic” – arătând că vânzările de vehicule electrice sunt în scădere (12,2% din totalul vehiculelor noi în aprilie 2024, față de 14,7% în aprilie 2023).
Faptul că Germania nu reușește să își atingă obiectivele climatice în aceste două sectoare înseamnă că “presiunea asupra certificatelor este apoi mai mare și prețurile cresc”, potrivit lui Liese.
Plafonul de 45 de euro, “o frână foarte moale”
Alți legislatori împărtășesc îngrijorarea că prețurile vor depăși 45 de euro.
“45 de euro nu este o limită dură în actuala concepție, ci mai degrabă o frână foarte moale”, a declarat pentru Euractiv Tiemo Wölken, europarlamentar german și coordonator al politicii de mediu pentru grupul S&D de centru-stânga.
“Studiile actuale […] presupun că prețul ar putea crește spre 200 de euro pe tonă”, a spus el, menționând cercetările think-tank-ului german Agora Energiewende.
Pentru a evita “dezechilibrele sociale”, este nevoie de mai mulți bani în fondul social al UE pentru climă, în valoare de 87 de miliarde de euro, care este menit să atenueze impactul noului preț al carbonului asupra celor mai săraci, a spus Wölken.
“Este bine să vedem că domnul Liese pare să realizeze acum ceea ce am subliniat deja în cadrul negocierilor privind ETS”, a adăugat el.
Ce lecții trebuie învățate?
În luna aprilie a anului trecut, Liese a declarat că există o probabilitate “relativ mare” ca prețurile să rămână sub pragul de 45 de euro – iar colegul de grup al lui Wölken, Mohammed Chahim (PvdA/S&D), a remarcat, de asemenea, că “nu este nevoie să presupunem deja creșteri de prețuri pentru gospodării”.
În timp ce, la momentul respectiv, comentarii similare au fost făcute de negociatorul Verzilor, Michael Bloss, acesta a declarat acum pentru Euractiv că “devine din ce în ce mai probabil ca costurile să crească peste 45 de euro din cauza blocării de către CDU a altor acte legislative”.
Bloss a recunoscut că astfel de creșteri de preț ar amenința succesul sistemului, “deoarece este clar în UE că un preț foarte ridicat nu este fezabil din punct de vedere politic în Europa de Sud”.
Pentru Liese, însă, lecția legii germane privind încălzirea – și reacția cauzată de aceasta – este fundamental diferită.
“De fapt, am crezut că am învățat din legea încălzirii că legislația de reglementare nu duce la un rezultat mai bun decât o economie de piață”, a spus el, acuzând Verzii că încă mai cred prea mult în reglementări prescriptive – și pe social-democrați că “s-au clătinat” în sprijinul lor pentru ETS2.
În schimb, este nevoie de un sprijin mai bine direcționat pentru a sprijini gospodăriile cu venituri mici să se orienteze către alternative neutre din punct de vedere climatic, a spus el: “Problemele sociale există mai ales în rândul celor care câștigă sub medie”.
“Slăbirea ETS2 nu rezolvă o singură problemă. Ar trebui luate alte măsuri pentru a reduce emisiile”, a spus Liese, adăugând că aceste acțiuni “pot fi mai costisitoare și pot întâmpina mai multă rezistență”.