Pensiile în Europa: Ce țări oferă cele mai mari venituri pentru vârstnici și cum stăm în România

Pensiile reprezintă principala sursă de venit pentru persoanele în vârstă din Europa. Aproximativ două treimi din veniturile acestora în UE provin din transferuri publice, în principal pensii și prestații sociale de stat. În ciuda acestui fapt, persoanele cu vârsta peste 65 de ani primesc doar aproximativ 86 % din venitul mediu al populației totale din cele 28 de țări europene, arată o analiză Euronews.

Potrivit OCDE, acest raport scade sub 70 % în statele baltice și chiar sub 80 % în economii importante precum Belgia, Danemarca și Elveția.

Pentru a aprofunda aceste comparații, este util să se analizeze pensia medie brută anuală pentru limită de vârstă în UE.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Conform datelor Eurostat, la sfârșitul anului 2025, cele mai recente date disponibile fiind din 2023, această sumă totală se ridică la 17 321 EUR în UE, echivalentul a 1 443 EUR brut pe lună.

În cele 34 de țări din Europa, pensiile medii anuale variază de la 3 377 EUR în Turcia la 38 031 EUR în Islanda. În rândul statelor membre ale UE, cifrele variază de la 4 479 EUR în Bulgaria la 34 413 EUR în Luxemburg.

La sfârșitul clasamentului, pensia medie este, de asemenea, sub 8 000 EUR în Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Croația, Slovacia, România, Lituania, Ungaria și Letonia.

Potrivit Eurostat, în anul 2023, pensia medie anuală a fost în România de 5.790 de euro, adică 483 de euro pe lună.

Aceste cifre arată cât de mult variază pensiile, cea mai mare sumă fiind de peste zece ori mai mare decât cea mai mică din Europa.

„Unele țări din UE sunt pur și simplu mai sărace decât altele și impun familiilor să subvenționeze veniturile din pensii ale rudelor în vârstă și să le ajute”, a declarat Noel Whiteside, profesor invitat la Universitatea din Oxford, pentru Euronews Business.

Cele mai mari patru economii ale UE se situează puțin peste media UE. Italia are cel mai ridicat nivel al pensiilor dintre acestea, urmată de Spania, Franța și Germania.

Pensiile sunt, de asemenea, mai mari decât media UE în toate cele cinci țări nordice.

Sistemele de pensii diferă în Europa

„Este dificil să se facă comparații din cauza sistemelor de pensii diferite”, a declarat Philippe Seidel Leroy, director de politici la AGE Platform Europe.

Folosind Germania, Spania, Franța și Belgia ca exemple, el a remarcat că aceste țări au pensii mari de tip „pay-as-you-go”, plătite de stat, și scheme ocupaționale mult mai mici, care acoperă doar anumite sectoare sau angajatori.

„Cheltuielile lor cu pensiile vor fi ridicate pe cap de locuitor, deoarece cea mai mare parte a veniturilor pensionarilor provine din aceste scheme legale”, a adăugat el.

David Sinclair, director executiv al International Longevity Centre UK, a subliniat că arhitectura pensiilor fiecărei națiuni este un factor important de variație.

„Aceste decizii de proiectare, adesea modelate de compromisuri politice și moșteniri istorice, explică de ce două țări cu structuri de vârstă similare pot ajunge să aibă pensii cu valori foarte diferite”, a declarat el.

Puterea de cumpărare a pensiilor

Diferențele devin mult mai mici atunci când sunt măsurate în unități de putere de cumpărare (PPS), care reflectă costul vieții. O unitate PPS permite achiziționarea aceleiași cantități de bunuri și servicii în fiecare țară.

Pensiile pentru limită de vârstă în PPS variază de la 6.658 în Bosnia și Herțegovina la 22.187 în Luxemburg. Raportul dintre cea mai mare și cea mai mică pensie este de numai 3,3, comparativ cu peste 10 în termeni nominali.

Whiteside a remarcat că în țările din fostul bloc estic, privilegiile de care beneficiază pensionarii – precum asistența medicală gratuită, transportul și locuințele subvenționate – cresc raportul PPS. Cu alte cuvinte, pensionarii obțin mai mult pentru banii lor datorită acestor beneficii sociale.

Spania și Turcia urcă brusc în clasamentul PPS

Spania și Turcia urcă brusc în clasament odată ajustat în funcție de puterea de cumpărare. Spania trece de pe locul 13 pe locul 4, în timp ce Turcia urcă de pe ultima poziție, 34, pe locul 25.

În schimb, Elveția coboară de pe locul 5 pe locul 15, iar Slovacia coboară de pe locul 28 pe locul 33, pierzând teren semnificativ în clasamentul PPS.

Și România urcă de pe locul 27 pe locul 22 (cu 10.581).

„Diferențele [în PPS] nu dispar. Asta pentru că nivelul de trai la bătrânețe depinde de mai mult decât de transferurile de pensii. Costurile locuințelor, accesul la servicii medicale și oportunitățile pentru lucrătorii în vârstă joacă toate un rol important”, a spus Sinclair.

În UE, pensiile reprezintă aproximativ trei cincimi din veniturile obținute la sfârșitul carierei. În multe țări, rata scade sub 50%, ceea ce face mai dificil pentru pensionari să mențină un nivel de trai decent. Sărăcia pensionarilor este o problemă semnificativă în multe țări.