Piaţa de energie este la fel de puţin pregătită pentru liberalizare, după aproape 4 ani de subvenţii, arată un studiu realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS)

Piaţa de energie electrică este la fel de puţin pregătită pentru liberalizare, după aproape 4 ani de subvenţii, contextul internaţional este la fel de impredictibil, iar situaţia economică este chiar mai rea decât în 2021, arată concluziile unui studiu realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS), care a evaluat modul în care a fost aplicată şi efectele generate de schema de subvenţionare din perioada 2021 – 2025.

Potrivit studiului, singura schimbare făcută este aceea de limitare a celor protejaţi, însă chiar şi pentru aceştia „protecţia nu este suficientă”.

BNS avertizează că liberalizarea preţurilor la energie electrică de la 1 iulie 2025 va conduce la scumpiri semnificative pentru populaţie (între 67% şi 79%) în ceea ce priveşte facturile la energie electrică.

Această creştere semnificativă a preţurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici va afecta, pe de-o parte, amplificarea sărăciei energetice, plăţile restante către companii, şi, însoţită de liberalizarea preţului energiei pentru consumatorii non-casnici, scăderea competitivităţii companiilor naţionale faţă de contra-părţile europene.

„Estimările noastre arată că evoluţia probabilă a preţurilor urmează să majoreze preţul kWh în România, până la al şaptelea cel mai mare preţ din Uniunea Europeană, peste media preţului din UE-27, faţă de poziţia 22 anterior anterior re-liberalizării preţurilor. Într-un scenariu chiar mai nefavorabil, consumatorii casnici din România ar urma să plătească al patrulea cel mai mare preţ din Uniunea Europeană (după Germania, Danemarca, Irlanda) şi mai scump decât în toate ţările Europei de Est, respectiv de trei ori mai scump decât în Ungaria şi de 2,5 ori mai scump decât în Bulgaria”, se menţionează în studiul citat, transmite Agerpres.

Din punct de vedere al măsurării preţului prin „moneda artificială” a standardului puterii de cumpărare (PPS), o scumpire de 67-79% a preţului per kWh în România ar plasa consumatorii casnici, ca preţ măsurat prin standardul parităţii de cumpărare, la cel mai înalt nivel din UE-27 (anterior re-liberalizării, la standardul PPS, preţul energiei electrice pentru gospodării era deja al cincilea cel mai mare din UE-27, apropiat cu cel plătit în Germania).

În raport se estimează că (re) liberalizarea va avea ca efect o majorare a ratei inflaţiei de cel puţin 2,8 puncte procentuale, ceea ce ar putea ridica rata anuală a inflaţiei peste nivelul de 8,25% (în condiţiile unei inflaţii anualizate în prezent de 5,45%). Rata inflaţiei ar putea fi chiar şi mai mare, în condiţiile în care modificările de preţuri pentru consumatorii non-casnici (runda a doua) ar urma să afecteze şi ele nivelul de trai, menţionează realizatorii studiului.

În opinia BNS, măsurile guvernamentale propuse prin noul pachet de sprijin, în vigoare începând după expirarea plafonării, conduc la un sprijin redus la o treime, ca valoare, faţă de sumele alocate pentru subvenţionarea facturilor non-casnicilor.

„Riscurile de intrare în categoria sărăciei energetice par să fie de natură să „străpungă” pragul de 25% dintre familiile care întâmpină dificultăţi şi categoric este de natură să conducă la majorarea dificultăţilor pentru plata facturilor la utilităţi, pentru milioane de consumatori casnici. Măsurile de sprijin (programate pentru zece luni) vor fi fost deja parţial anulate prin majorarea cotei standard de TVA, inclusiv pentru facturile la utilităţi”, se arată în comunicatul transmis de federaţia sindicală.

În privinţa măsurilor de sprijin, respectiv plafonul de venit lunar de maximum 1.940 lei pentru persoanele singure, el apare deja ca fiind subdimensionat, întrucât valoarea este extrasă din valoarea pragului de venit anual de sărăcie relativă pentru anul 2024, aşa cum a fost comunicat de către INS în iunie 2025, respectiv 23.262 de lei/persoană/an. Ori, în 2025, urmare a creşterii anticipate a preţurilor, până la 8,25% şi în condiţiile îngheţării pensiilor, salariilor în sectorul public şi presiunile pe economie care ar putea atrage o spirală negativă în salariul real, inclusiv în sectorul public, apare ca o certitudine că rata sărăciei relative va creşte, susţin autorii raportului.

„Estimarea noastră, aşa cum am arătat, este de revenire a ratei sărăciei şi excluziunii sociale (AROPE) dinspre nivelul de 19% în 2024, la nivelul de circa 24% în 2025, ceea ar urma să atragă o retrogradare, prin cele 400.000 de persoane pe care le estimăm a reintra în categoria „persoanelor sărace” în 2025, până aproape 4 milioane de persoane, inclusiv în clasamentul AROPE la nivelul UE-27, de pe poziţia 20 a statelor cu cea mai mare rată de persoane sărace, pe poziţia 24, respectiv a treia cea mai mare rată a persoanelor sărace din Uniunea Europeană”, se mai arată în document.

În acest context, BNS propune o serie de e soluţii pe termen scurt faţă de trendul negativ al sărăciei energetice şi pozitiv (în sensul de scumpire) al creşterii costului vieţii, respectiv câteva măsuri care pot domoli aceste evoluţii negative şi totodată ar disciplina piaţa.

Printre măsurile propuse se află:

• re-evaluarea persoanelor considerate sărace în raport de venitul obţinut, după o perioadă de cel mult trei luni de la expirarea plafonării, în sensul creşterii plafonului pentru care se acordă subvenţia
• stabilirea unei celule de criză formată din reprezentanţi ai Ministerului Energiei, Consiliului Concurenţei, Ministerul Finanţelor Publice şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, care să urmărească: salturile de preţ înregistrate imediat după 1 iulie 2025 în ofertele furnizorilor, în condiţiile în care, mulţi dintre ei, cu doar 24 de ore înainte, şi fără ca preţurile de achiziţie să se modifice semnificativ, ofereau contracte pe termen de un an, la preţuri semnificativ mai mici; eventuale înţelegeri la preţ pe piaţa energiei în scopul manipulării preţului energiei electrice, aşa cum ANRE a avut în cursul anului 2024 indicii de materializare a unei astfel de manipulări, în detrimentul consumatorilor. De asemenea, celula de criză ar trebui să investigheze modul în care au fost respectate prevederile legale în facturarea energiei către consumatori, respectiv modul în care componenta de ajustare a fost aplicată în relaţie cu clienţii casnici şi non-casnici, dar şi cazurile în care au fost transmise documente greşit întocmite la decontare, precum şi motivul pentru care unii furnizori nu şi-au transmis la decontare documentele pentru subvenţiile de preţ.
  
  Nu în ultimul rând, trebuie analizate şi motivele pentru care ANRE întârzie validarea documentelor în vederea decontării subvenţiilor la energie către furnizori. BNS propune şi realizarea unor controale de către autorităţile responsabile (ANRE şi ANPC) care să vizeze modul în care a fost aplicat art 6 din legea 206/2023.
  
  Potrivit raportului, efectul cumulat al liberalizării preţurilor la energie de la 1 iulie şi al creşterii TVA de la 1 august vor ridica rata inflaţiei aproape de 10%, ceea ce va eroda semnificativ puterea de cumpărare a veniturilor populaţiei. Tăierea veniturilor salariale din sectorul public, îngheţarea pensiilor şi a prestaţiilor de asistenţă socială, reevaluare accesului la servicii de sănătate pentru unele categorii sociale, toate vor contribui la o creştere semnificativă a populaţiei în risc de sărăcie.
  
  În perioada noiembrie 2021 – august 2024, bugetul de stat a decontat subvenţii totale pentru energie în sumă de 26,97 miliarde de lei, alte 4,13 miliarde de lei fiind în analiză. Beneficiarii acestei măsuri au fost atât consumatori casnici (44%), cât şi consumatori non-casnici (56%).
  
  Creşterea pensiilor, a diverselor indemnizaţii de asistenţă socială, dar şi a salariului minim au avut ca efect o îmbunătăţire a indicatorilor ce reflectă nivelul de trai, 2024 a fost anul cu cele mai bune evoluţii în acest sens, susţin reprezentanţii BNS.
  
  „Sigur că preţul îl plătim şi-l vom plăti în continuare. Chiar şi în aceste condiţii, în 2024: 1 din 5 români era afectat de sărăcie, 1 din 6 români era afectat de deprivare materială şi socială severe, 1.938,5 lei/luna – pragul de sărăcie, 3.595.000 de persoane se aflau sub acest prag, 14,5% din gospodării au întârzieri la plata facturilor de utilităţi, media UE 6,9%, preţul energiei a fost al cincilea preţ ca mărime din Uniunea Europeană, raportat la paritatea puterii de cumpărare – Cehia (41 PPS), Cipru (35,7), Germania (35,23), Polonia (32,69) şi România (32,69 PPS) – „explică BNS în raport.