VIDEO Premierul Ilie Bolojan: Cel mai târziu vineri, 28 noiembrie, declanșăm procedura de angajare a răspunderii pe reforma pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineir, într-o conferință de presă, că Guvernul va declanșa vineri, 28 noiembrie, procedura de angajare a răspunderii pe reforma pensiilor magistraților.

Temele abordate au fost reforma pensiilor magistraților, reforma administrației, programul SAFE de apărare.

Principalele declarații:

Pensiile magistraților

• Guvernul a transmis ieri spre avizare proiectul. Din semnalalele publice, din faptul că CSM a convocat adunările generale, înseamnă că există premise bune să primim aviz mult mai repede decât termenul maxim de 30 de zile. În aceste condiții, ne propunem ca săptămâna viitoare, dacă vom primi avizul, joi în ședința de guvern sau vineri cel mai târziu să declanșăm procedura de angajare a răspunderii pe acest proiect.
• Proiectul conține 2 elemente importante: termenul de intrare în vigoare și procentul maxim al pensiei din salariul net.
• Extindem perioada de tranziție de 15 ani (față de propunerea anterioară de 10 ani) pentru ca magistrații să ajungă la vârsta standard de pensionare de la 48 de ani la 65 de ani
• Pensia în magistratură nu va depăși 70% din ultimul salariu net.
• Termenul de 28 este termenul de respectare a unui jalon din PNRR.
• Trebuia să corectăm o nedreptate, românii percep că vârsta de pensionare și pensia de astăzi sunt aspecte care țin de nedreptăți și trebuie corectate
• Și trebuie să avem o economie pusă pe baze sănătoase și un sistem de pensii sustenabil în anii următori.
• În condițiile în care nu se va primi avizul, va trebui să așteptăm acest termen. Sper ca toți cei implicați să avem un comportament responsabil.

Programul SAFE

• Astăzi se încheie toate procedurile prin care Guvernul pregătește aplicația de finanțare, în valoare de 16,6 miliarde euro, din care 4,2 miliarde reprezintă finanțări alocate pe componenta de infrastructură și peste 12 miliarde sunt dotări pentru Armată, Ministerul de Interne și alte forțe din apărarea națională.
• Pe transporturi, peste 90% din alocare se referă la capetele de autostradă din Moldova care nu mai aveau finanțare: Legătura Pașcani pe lângă Iași cu Republica Moldova și legătura Pașcani pe lângă Suceava până la Siret.  Lucrările pe tronsonul dintre București și Pașcani vor putea fi continuate, ca în 2029-2030 și aceste tronsoane să fie finalizate.
• Aplicația va fi pe ordinea de zi a ședinței CSAT de luni. Va fi comunicată săptămâna viitoare Comisiei Europene. În următoarele 2 luni de zile va fi analizată. La finalul primului trimestru din 2026 vom ști proiectele care vor fi finanțate.
• Licitațiile în derulare continuă.
• Vom continua negocierile cu firmele care vor furniza dotările pentru Armată dar și cu țările cu care urmează să facem achiziții comune.
• Vom avea foarte probabil decizii privind acorduri interguvernamentale sau proceduri de achiziție standard.
• Pachetul fiscal și reforma administrației.
• Pachetul al doilea a fost întârziat din cauza contestațiilor la CCR și a deciziei Curții de a declara articolul despre testarea cu pabntograful a angajaților de la ANAF neconstituțional. În parlament au fost scoase articolele, nu s-a făcut altă modificare, pornim de la premisa că acest pachet va fi declarat constituțional. Acest pachet fiscal stă la baza bugetului pe anul viitor. Adoptarea lui ne permite să ne depunem cererea de plată 4 din PNRR, de 2,62 miliarde euro.
• Una din prevederile din pachet, un jalon privind taxarea poluării, care dă un discount de 20% la impozitarea pe mașinile noi și vine cu penalizare de 20% pentru mașinile foarte vechi – adoptarea jalonului este condiție pentru depunerea cererii 4.
• Imediat ce va fi declarat constituțional, vom depune cererea 4, ca la finalul lunii februarie România să încaseze banii, ca România să poată finanța investițiile pe parcursul anului viitor.
• Reforma: primele două pachete, cel adoptat în iulie și cel din august care parțial a intrat în vigoare și parțial va intra și în perioada viitoare, au avut efecte importante și, cu toate constrângerile generate, care au însemnat restrângere a consumului, creșteri de prețuri, măsurile s-au dovedit corecte.
• În trimestrul 3 2025 față de trimestrul 3 din 2024 am încasat bugete mai mari, au crescut încasările cu aproape 10 miliarde lei, atât pe impozit pe venit, încasări din TVA -15%, venituri din accize 11%, venituri la sănătate cu 8,5%.
• Octombrie a fost o lună cu o scădere a cheltuielilor la bugetul de stat cu peste 500 milioane, față de 14,2 miliarde lei cheltuieli cu salatriile în sectorul public în octombrie 2024 să ajungem la 13,6 miliarde lei, deci peste 500 milioane reducere.
• Nu putem corecta acest deficit care anul trecut a fost de 9,4%, anul acesta va ajunge la 8,4% și anul viitor ne propunem 6%, decât prin măsuri de scădere a cheltuielilor pentru a evita noi taxe și noi impozite pe care guvernul nu dorește să stabilească.
• Pachetul fiscal care ar trebui să intre în decembrie va fi alături de pachetul pentru administrație baza bugetului pe 2026.
• Din august este prevăzută o creștere a impozitelor pe proprietăți, la persoane fizice, de la începutul anului viitor. Creșterea era necesară, era angajament al României încă din anii trecuți, aveam cele mai mici impozite pe proprietate la persoane fizice, raportat la puterea de cumpărare, aveam o pondere a acestor impozite în PIB mult mai mică decât media UE, iar ele sunt venituri pentru autoritățile locale.
• Anul viitor Guvernul nu va mai putea transfera sume pentru echilibrarea bugetară așa cum a făcut anii trecuți, pentru că nu avem acești bani, sunt bani pe care îi împrumutăm, pentru care plătim dobânzi foarte mari.
• Banii încasați suplimentar din majorarea impozitelor pe proprietate vor fi sau ar trebui direcționați către cofinanțarea lucrărilor locale.
• Pachetul pentru administrație nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci creșterea capacității administrației locale de a avea o bună guvernare, descentralizare, creșterea autorității acestora în zona de urbanism, pentru disciplină în construcții, curățenie.
• Analiza administrației arată că peste tot este loc de mai bine și nicio instituție nu trebuie să evite evaluarea activității și a modului în care poate să își reducă cheltuielile, valabil și în administrația locală și în administrația centrală, în toate ministerele.
• Unde avem personal în plus, oameni care nu performează, care sunt duși în spate de către alții, care îi demotivează pe colegii din sectorul public, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetul de stat, aceste posturi trebuie desființate.
• Dobânzile s-au redus cu câteva puncte procentuale în ultimele luni, dar le putem reduce mult mai mult, ținând cont că gradul nostru de îndatorare ne permite să ne împrumutăm la dobânzi mai mici, dar creditorii trebuie să ne perceapă că suntem serioși, că avem grijă de bani, că nu îi risipim.
• Reducerea cheltuielilor cu 10% s-a transformat în percepția că se vor reduce cu 10% toate salariile. Nu are nicio legătură cu realitatea. Guvernul nu își propune să facă asta.
• Exemplu: dacă într-o primărie se constată că numărul de angajați depășește norma care va fi stabilită și pe care alte primării o respectă, acolo pot fi desființate posturile sau primăriile pot să verifice sporurile sau grilele de salarizare.
• La Guvern plăteam pe mașini 840 milioane chirii pe lună la început de an, am redus la jumătate numărul de mașini, am plătit jumătate din chirie și în ultima fază a fost anulat contractul de închiriere cu RAAPPS, s-a făcut alt contract și acum plătim 10% din cât plăteam la începutul anului. Nu s-a surpat Cancelaria. Acum plătim doar 10%, deci 700 milioane lunar economie la un singur capitol. Ce ar însemna ca fiecare autoritate, fiecare companie să facă acest lucru.
• Accesarea fondurilor europene pentru mulți nu a fost un scop, scopul era să beneficieze de prevederile care îi premiau pe cei care accesau fonduri europene, premierea a devenit un scop în sine. Nu a fost normal să nu accesăm finanțările PNRR, dar tot MIPE să ia sporuri care le-au dublat salariile în ultimii ani. Nu poți să dublezi salariile dacă nu ai făcut performanță. Să ia sporuri la nivel maxim doar cei care fac performanță.
• Singura formulă pentru a ține echilibre bugetare și să avem o economie stabilă este să scădem cheltuielile și să accesăm fondurile europene. Cel mai mare sprijin pe care îl putem da economiei românești este accesarea celor 10 miliarde de euro din PNRR până în august 2026.
• Nu cred că se întâmplă nimic dacă se reduce cu 10% suma forfetară la Parlament.
• Îmbunătățirea gestionării companiilor de stat. Companiile de stat gestionează segmente importante din economie, energie, transporturi, militar, producție de armament. De modul în care ele sunt gestionate, depind subvențiile de miliarde pe care le acordăm, pierderile pe care le înregistrează la buget, de miliarde în fiecare an, și de nevalorificarea unor active importante.
• Am identificat un pachet de companii unde trebuie să intervenim, ca începând de la începutul lui 2026 să punem în practică planuri care să îmbunătățească activitatea. Cele care nu pot fi salvate trebuie închise, cele care trebuie menținute dar au pierderi trebuie să își reducă pierderile, trebuie să își îmbunătățească serviciile, să facă reforme.
• Avem 27 de companii într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative, doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde și mai acumulează din trecut peste 5 miliarde. Dacă nu intervenim, vor rămâne în continuare o gaură neagră.
• Avem întreprinderi publice cu pierderi sistematice. Circa 83 companii au plăți restante de 6,5 miliarde lei, din care 30% sunt către bugetul de stat, iar diferența către parteneri, companii private. E nevoie să intervenim, pentru că companiile acestea beneficiază de subvenții importante, doar în 2024 au încasat peste 8 miliarde lei subvenții.
• Companii care trebuiau să prezinte planuri de redresare nu și-au prezentat nici planurile pe anul acesta. Nu vom intra în anul viitor fără să avem aceste planuri de restructurare încheiate în decembrie, să nu mai ajungem în această situație.
• Avem societăți mici care nu mai desfășoară activități conforme obiectului lor de activitate de la înființare, care pot fi închise fără probleme, sunt doar o sursă de cheltuieli.
• Responsabilitatea va fi la fiecare minister autoritate tutelară și la un grup de lucru coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu.
• Reforma companiilor de stat este o necesitate, trebuie să o facem, va fi un element de bază pentru componenta de buget de anul viitor.

Întrebări și răspunsuri:

Î: Magistrații au cerut pensie 65% din brut. De ce credeți că acum reforma va avea succes?

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

R: Așa cum s-a afirmat public, 65% din brut se apropie practic de 100% din net. Cred că nici dvs nu știți situații în care o pensie este cât ultimul salariu. Ce se va întâmpla va decide CCR, dacă acest proiect va fi contestat, și sper ca de data asta analiza să fie făcută pe fond. Indiferent ce se va întâmpla, aceasta e o problemă care ține de societatea românească.

Î: Dacă această nouă reformă nu va avea succes, mai are legitimitate Guvernul?

R: Termenele intră în vigoare la date diferite. Pentru rafinăria Lukoil, care este pe o anumită entitate juridică, ele intră în vigoare acum. Rafinăria este în mentenanță. Din evaluarea experților de la Energie, practic sunt stocuri suficiente în perioada actuală și următoare pentru ca aprovizionarea cu benzină și motorină să funcționeze fără ca rafinăria să fie în activitate.

România va fi solidară cu SUA și cu statele UE pentru a pune în practică aceste sancțiuni.

La benzinării, termenul pentru sancțiuni este jumătatea lunii decembrie, Lukoil are pondere de peste 20% ca număr de benzinării în România. Așteptăm ca până atunci să se deruleze negocierile între posibilii cumpărători și proprietarul Lukoil.

Luni vom publica în transparență un act normativ  prin care România stabilește un mecanism de sancțiuni care completează actualul cadru, care ne permite să permitem sancțiuni doar pentru deciziile luate de state UE, astfel încât săptămâna viitoare să fie adoptat. În funcție de evoluția situației, vom decide în decembrie dacă acest mecanism va fi activat sau nu.

Bulgaria are o dependență totală față de rafinăria Lukoil de la Burgas și inevitabil trebuia să facă ceva.

În ceea ce ne privește, implicarea Guvernului în administrarea unei astfel de active înseamnă și răspunderi importante care se pot întoarce împotriva Guvernului.

Mecanismul pe care îl avem înseamnă supravegherea activității astfel încât să ne asigurăm că afacerile acestor companii se desfășoară independent și că fluxurile financiare nu duc către Rusia.

În ce privește colaborarea Lukoil și Romgaz pe componenta de exploatare și explorare din Marea Neagră, am luat măsurile necesare pentru ca Romgaz să nu fie afectată de aceste sancțiuni. Am colaborat cu entitatea americană care a impus aceste sancțiuni.

Compania Lukoil trebuie să ia deciziile de rigoare.

Î: Se impun remanieri în condițiile în care nu sunt atinse toate jaloanele până pe 28 noiembrie?

R: Sper ca pe data de 28 și în zilele următoare Îsă îndeplinim aproape toate criteriile pentru a evita dezangajarea banilor europeni. Cele trei jaloane au valoare de peste 800 de milioane de euro.

Aceste jaloane au problemele lor. Una este ca lucrurile să depindă doar de guvern, alta e să depinzi de terțe părți: instanțe, contestații, CCR. Dacă s-ar fi început toate procedurile imediat după primirea notificărilor, probabil nu am fi ajuns în această situație.

Î: Companii importante iau în calcul relocarea activității în afara României din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri

R: Pentru România e important să atragă investiții străine directe, să le mențină pe cele pe care le avem și să creăm condiții ca toți cei care doresc să investească să se poată dezvolta. Unele aspecte țin de noi, altele de piețele internaționale, de conjuncturi.

În toate discuțiile cu mării investitori, acest impozit a fost reclamat ca unul care inhibă investițiile. În discuțiile pe care le avem la grupul de lucru de la Finanțe, aspectele care țin de programe de sprijin pentru economie, de reducerea acestui impozit sunt pe agenda de lucru și cel târziu în decembrie vom lua decizii pe acest aspect. Suntem într-o competiție globală, regională, și trebuie să ții cont și de ce oferă și alții.

Î: Cât de larg este fenomenul folosirii decontărilor de chirii false?

R: Dacă aș avea o imagine clară, aș corecta lucrurile imediat. Fiecare minister trebuie să-și facă datoria. Înțeleg că, dacă lucrezi la metrou, primești spor de subteran chiar dacă lucrezi în suprateran.

Una e să profiți de prevederi care au fost puse în practică pentru anumite nișe de personal și care s-au extins, alta e să falsifici. Ele trebuie corectate. Corectăm ce se întâmplă la neactualizarea chiriilor la locuințele de serviciu din 2007.

Î: Pragul pentru microîntreprinderi scade de la începutul anului viitor. Va crește cota de impozitare? Ce se întâmplă cu salariul minim pe economie? Dar cu pensionarea anticipată?

R: La microîntreprinderi, Ministerul Finanțelor va clarifica acest aspect.

Pentru celelalte aspecte, consider că e nevoie să limităm pensionarea anticipată pentru toate categoriile, pentru sustenabilitate economică. Trebuie să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard. Lucrăm la diferite ipoteze. Dacă pachetul la magistrați trece, el poate fi o bază și pentru celelalte domenii.