Sursa foto: Nicusor Dan/ Facebook
Președintele Nicușor Dan a susținut astăzi o conferință de presă la ora 14:00 la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia a declarat că este total aberant ca pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem să fie cât salariul, lansând de asemenea o întrebare către CSM cu privire la pensionările din sistem, lipsite de predictibilitate: „Ce este cu această debandadă?”.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Principalele declarații ale lui Nicușor Dan:
- Patru mesaje legate de justiție și de pensionarea magistraților
- Este total aberant ca pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem să fie cât salariul. Asta încurajează oamenii să plece din siste, am pierdut mulți specialiști, mai mult decât banii, am pierdut calitatea actului de justiție, care se transpune inclusiv în indicatori economici pentru că înseamnă predictibilitate.
- Îmi arăt respectul pentru magistrații care rămân în sistem, deși sunt încurajați să iasă. Sunt oameni care au vocație profesională și simt responsabilitatea pentru a contribui la a pune societatea în ordine.
- Am avut 76 de cereri de pensionare de analizat. Doi dintre magistrați și-au retras cererea, nu pot decât să apreciez. În două dintre cereri magistrații spun că nu s-ar pensiona dacă ar fi siguri că, dacă nu ar fi acest tăvălug de informații despre condițiile de pensionare…
- Analiza e finalizată pe aceste 74 de dosare care au rămas. Ele vor fi publicate vineri după-amiază în Monitorul Oficial. Magistrații care doresc să rămână sau eventual s-au răzgândit pot să îmi scrie până vineri la amiază.
- Repet: Noua lege cu privire la pensiile magistraților este agreat de toată lumea că o să fie o normă tranzitorie, care spune că persoanele care au avut și au niște condiții de pensionare și le vor păstra.
- Din analiza acestor 74 de cereri de pensionare, rezultă o întrebare către CSM: ce este cu această debandadă? 70% dintre cererile de pensionare nu indică o dată precisă de pensionare. Și când se indică e foarte aproape, în 2 săptămâni, sau în ședința de peste 3 zile a CSM.
- Și dacă lucrezi în confetărie, oamenii se pensionează, dar au grijă să nu afecteze circuitul de producție și să prevadă cu ceva timp înainte momentul exact în care se pensionează.
- Există o regulă foarte bună care spune că magistratul care dorește să se pensioneze cu cel puțin 90 zile înaitne annță instanța la care lucrează și conducătorul instanței are grijă să nu îl mai trimită în complet, ca în aceste 90 de zile să poată să redacteze toate hotărârile și la momentul pensionării să nu mai aibă nicio obligație.
- 90% din cererile de pensionare nu verifică această condiție. Oamenii spun „vreau să mă pensionez”, fără să fi notificat înainte sau, când notifică înainte, sunt situații de genul „e o notificare, vreau să mă pensionez în octombrie 2023”, nu se mai întâmplă nimic, iar în iunie 2025 apare o cerere „știți că v-am notificat în 2023 că vreau să mă pensionez, vă rog pensionați-mă în iunie 2025.
- Nimeni nu prevede care va fi momentul pensionării și colegii mei sunt asaltați de telefoane, întrebând când semnează președintele pensionara, pentru că nu știu cum să își constituie completele.
- Președintele nu este un notar.
- Vreau ca din momentul acesta, în acord cu reglementarea CSM, un magistrat care dorește să se pensioneze să anunțe cu cel puțin 90 de zile înainte. În aceste 90 de zile și președintele și CSM să poată să facă toate verificările necesare. Și în acele 90 de zile magistratul să fie scos din completuri, să poată să își redacteze hotărârile, ca atunci când își termină mandatul să nu mai aibă nicio obligație.
- Rolul nostru ca politicieni este să dăm predictibiltiate.
- Studiind dosare am observat o prevedere în legea privind statului magistraților care este incorectă, în opinia mea, și voi solicita Guvernului ca modificarea acesteia să fie inclusă în pachetul de măsuri privind pensionarea magistraților. Anume – reîncadrarea magistraților deja pensionați. Legea spune că un magistrat care s-a pensionat, în interval de 3 ani de la momentul pensionării, se poate reangaja în sistemul de justiție. Dar, în momentul în care face asta, primește și indemnizația de judecător și 15% din pensia lui. Asta nu este corect.
- M-am referit mai devreme la magistrați care aleg să rămână în magistratură, deși ar putea să iasă la pensie cu aceiași bani. Nu este corect ca un coleg să iasă din magistratură, să reintre, uneori pe același post, și să ia cu 15% mai mult decât cei care au ales să rămână în magistratură.
- Voi solicita ca această posibilitate să fie scoasă din legea privind statului magistraților.
- Propunerea mea e să dăm un termen nu de 3 ani, ci de 5 ani în care judecătorul pensionat, fără condiții, să poată să revină, doar cu indemnizația lui, la aceeași instanță de unde a plecat.
- Primul ministru a anunțat componenta de pensii ale magistraților în cuprinsul pachetului de măsuri. Vreau să avem o discuție cu toți factorii interesați.
Întrebări și răspunsuri:
Q: Cât timp Dragoș Anastasiu a fost consilier, ați știut că timp de 8 ani a mitut un angajat ANAF?
R: Nu am avut aceste informații.
Q: Nu ați simțit să aveți aceste informații?
R: Dragoș Anastasiu a fost consilier onorific pentru Ilie Bolojan cât a fost președinte interimar, în această poziție a obținut certificatul ORNISS, care a continuat să funcționeze până în momentul în care a plecat de la președinție la Guvern.
În opinia mea, verificările pentru obținerea acestui certificat sunt acele vulnerabilități care vin din diferite forme de asociere cu persoane care nu sunt cu statul român sau din anumite chestiuni în care anumite persoane au învinuiri penale.
Situația domnului Anastasiu a fost mai degrabă o chestiune de imagine din perspectiva ORNISS.
Q: Legislația ORNISS ar trebui schimbată?
R: Informația mea este că a existat un certificat, dar ce a făcut exact ORNISS nu am aprofundat.
Q: Marian Neacșu a avut dosar în 2016, pentru că și-a angajat fiica la cabinetul său parlamentar, este în Executiv. Ar trebui să plece?
R: Întâmplător a fost în Parlament, în mandatul 2016-2020, și au fost mai mulți demnitari care au pățit același lucru cum a pățit domnul Neacșu, prevederea legată nefiind în opinia mea suficient de explicită ca să prevină tipul acesta de situații, angajarea unei rude la cabinetul parlamentar. Este o coaliție în care fiecare dintre partide decide pentru pozițiile pe care și le nominalizează acolo.
Q: Șefii serviciilor, SIE și SRI, când vor fi numiți?
R: După o discuție cu partidele, în următoarele săptămâni.
Q: E legaș ca președintele să sune magistrații?
R: Cât timp nu intră în dosare, pe chestiuni despre pensionarea magistraților, eu zic că da.
Q: Există posibilitatea ca al doilea plan de măsuri fiscale să fie amânat pentru finalul lui august. Este corect pentru românii care vor plăti TVA mai mare ca pachetul 2 să întârzie?
R: A fost o ședință de coaliție. Dacă știți dvs, înseamnă că pachetul va fi la sfârșit de august, cu aplicabilitate de la 1 septembrie.
Q: Au apărut semnale că avem tensiuni între puterea judecătorească și cea executivă, ținând cont de răspunsul CSM. Cum veți rezolva conflictul?
R: Într-un moment în care România trece printr-o criză bugetară, cum este aceasta, mai mult decât în general fiecare dintre noi trebuie să ne măsurăm cuvintele și să nu aruncăm cu acuze unii către ceilalți. Avem o problemă: faptul că în legea actuală pensia este cât salariul este o problemă. Ea trebuie corectată. Sunt mai multe discuții, toate trebuie să le purtăm cu toții cu calm, să ajungem la o soluție agreată, ca 10 ani de acum încolo orice tânăr care dorește să se facă magistrat să știe ce viitor are în țara asta. Dacă începem de acum să înjurăm unii pe alții, nu cred că ajungem foarte departe.
Q: Ce spuneți românilor când pensia medie a magistraților este de 25.000 lei lunar, 5.000 euro, din care partea contributivă e de doar 3.200 lei, diferența fiind plătită din taxele și impozitele românilor?
R: Sunt 4.000 – 5.000 de magistrați în România azi. Ca principiu, e bine ca magistrații să fie bine plătiți, tocmai pentru că importanța socială a muncii lor este mare și tocmai pentru a preveni ca în momentul în care dezbat cauze importante pe de o parte să nu fie tentați de diferite chestiuni colaterale, pe de altă parte să aibă un confort al muncii, pentru că deciziile lor au uneori mize de zeci de milioane sau de mii, zeci de mii de persoane. Este un principiu cu care sunt de acord.
Mai departe, dacă salariul trebuie să fie 3.000 euro sau 5.000 euro sau 6.000 euro este o dezbatere pe care trebuie să o avem în societate.
În ce privește pensia raportată la salariu, aici este problema, dacă ea trebuie să fie 70-80% din salariu pentru ca oamenii să rămână în sistem la apogeul calităților profesionale.
Q: Cătălin Drulă spune că ați discutat despre continuare proiectelor pentru București. V-ați ales urmașul la Primăria Capitalei? Cum vedeți ideea unui candidat comun al dreptei?
R: Am discutat multe lucruri legate în special de transporturi în București. Avem și alegeri. Urma să se decidă data în ședința coaliției. Principala problemă a Bucureștiului e pe transporturi, cred că cineva care are expertiză pe transporturi este binevenit în această competiție.
Q: Are Cătălin Drulă profil de primar al Capitalei?
R: Sigur, da.
Q: Aveți intenția de a merge la o ședință a CSM? Există cale de dialog? Ce înseamnă debandadă?
R: Debandadă în ceea ce privește cererile de pensionare. Nu e admisibil ca în această instituție de elită să nu existe o minimă predictibilitate în privința datelor de pensionare sau compunerea completelor și totul să funcționeze informal. Pe pensiile magistraților, trebuie să avem dialog, mulți vedem din păcate scăderea calității actului de justiție, în ultimii 4-5 ani, tocmai pentru că nu a existat acest dialog. Societatea ne obligă să avem acest dialog. O să particip de-a lungul mandatului la multe ședințe CSM.
Q: Guvernul Bolojan a plafonat acum o lună sporul de condiții vătămătoare, însă la câteva zile după magistrații și-au majorat sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, dar și sporul de confidențialitate.
R: Este un dialog necesar pe care urmează să îl avem, astfel încât la capătul lui să închidem lucruri, pe de o parte să dăm predictibilitate pentru meseria de magistrat, atât pentru tineri, cât și pentru cei care se întreabă dacă să rămână în sistem, și pe de altă parte să închidem cumva imaginea de multe ori nedreaptă pe care magistrații o au în societate. Trebuie să realizăm o pace socială.
Q: Marian Neacșu a fost condamnat și apoi reabilitat. Mai este în Guvern și Radu Oprea, care a scăpat de condamnare pentru că a plătit prejudiciul după ce a făcut evaziune fiscală. Nu este dublă măsură și nu ar trebui să plece, dacă Dragoș Anastasiu a plecat?
R: Ar fi bine și ca deficitul nostru să fie 2% și nu 9%. Suntem într-o situație în care avem multe constrângeri. Una este ca România să proiecteze pentru piețele financiare mai ales stabilitate. Aceasta presupune și participarea partidelor, care decid cine să fie reprezentanții lor. Pe de altă parte, trebuie să ai și o expertiză tehnică în chestiuni care țin de administrație publică. Suntem așa și așa, nu avem 50 de specialiști pe fiecare post pe care să îi aducem să o chestie sau alta.
Q: Ministrul Justiției mai poate rămâne în funcție, după ce, la câteva ore de când premierul Ilie Bolojan a prezentat proiectul cu principalele direcții pentru reforma magistraților, ministrul a desființat tot ce a spus premierul, șeful Guvernului? Cum se poate lucra astfel în Guvern?
R: Suntem într-o poziție în care România are nevoie de stabilitate și stabilitatea este obținută prin colaborarea unor structuri politice care în mod tradițional au avut opinii divergente. Faptul că continuă să lucreze împreună este dovadă de succes și responsabilitate. Și ministrul Justiției și premierul vor fi parte din dialogul din zilele următoare, din discuțiile pe componenta pe pensii speciale.
Q: Este o manieră de a ieși public și a desființa premierul pe un subiect atât de sensibil?
R: Dacă viața reală ar fi enunț demonstrație QED, n-ar mai exista meseria asta. Suntem în meseria asta, reprezentăm părți din societate cu opinii diferite, trebuie să mediem.
Q: Cine a lucrat la proiectul privind pensiile magistraților? Ce garanții aveți că nu a fost elaborat de grupuri de interese obscure, chiar de oameni certați cu legea?
R: Orice proiect de lege are statut de text pe o foaie de hârtie. Ce contează va fi textul care va apărea în Monitorul Oficial. Sper să avem un dialog și să închidem cu compromisuri legitime, acest subiect.
Q; Ați dat vreodată șpagă de supraviețuire sau pentru a scăpa de șicanele poliției sau orice fel de șpagă?
R: Nu-mi aduc aminte.
Q: Maia Sandu a avertizat că Rusia se pregătește să interfereze în alegerile din Moldova.
R: Mă întorc la acele comunicate din 18 iulie, de la NATO, UE și UK, care spun că există interferență rusă în Europa, un război hibrid al Rusiei în Europa, cu componentă cibernetică și componentă de dezinformare. Pentru Moldova, faptele sunt și mai clare și mai intense, acolo a existat în plus și cumpărarea de voturi, dovedită deja în câteva mii de cazuri cercetate de Parchetul din Republica Moldova. O să fie niște alegeri importante în 28 septembrie, alegerile parlamentare din Republica Moldova. România poate să ofere expertiză tehnică, pe componenta de securitate cibernetică, la solicitarea omologilor, putem să-i ajutăm.
Q: Legat de Neacșu, moralitatea se poate reabilita?
R: A fost un moment în care mulți demnitari din stat au avut același tip de problemă, e foarte bine că s-a clarificat, trebuie să faci o optimizare între integritate și competență.
Q: Interlopul Nicu Gheară este un prieten al statului român?
R: Domnul Nicu Gheară e o persoană controversată, știm cu toții, dar la prima vedere, fără să fi văzut informări cu privire la domnia sa, nu știu să aibă vreo suspiciune de a afecta interesele de securitate ale României.
Q: Domnul Bolojan spunea că a rezolvat „prietenește” problemele cu oamenii legii, ca să nu își ia amendă, când era antreprenor. Este o problemă?
R: Ce povestește domnul Bolojan a fost acum vrei 30 de ani… Trebuie să avem un echilibru între o perioadă de tranziție în care România trecea de la un sistem la altul și lucrurile nu erau foarte clare din punct de vedere legal și ultimii 10-20 de ani în care sistemul de drept e cumva bine întipărit în mentalul colectiv și o faptă precum darea de mită e foarte concretă.
Q: Cum calificați reacția în cazul inundațiilor?
R: În ce privește componenta de salvare, eforturile au fost consistente. Problema noastră este în partea de prevenție. E o zonă în care astfel de fenomene s-au mai întâmplat, întrebarea este care este strategia statului pentru aceste zone? Acolo e suferința noastră
Q: Cum comentați acuzațiile legate de agresiuni sexuale la SNSPA? E nevoie de regândirea cadrului legal?
R: Tipul acesta de manifestare este inacceptabil. Vorbim de cazuri generale, de ce în cazuri deja documentate victimele ajung să vorbească peste 10 ani, asta e o problemă a statului român, pentru că ele nu au avut încredere să meargă la autorități la momentul la care fapta s-a întâmplat. Și asta este ceea ce trebuie să construim. Statul român nu trebuie să tolereze inclusiv fapta unui fost partener de a-și amenința fosta parteneră. Oamenii aceștia trebuie să fie urmăriți penal. Iar când societatea vede că în 10-20 de cazuri au fost consecințe, evident că oamenii sunt mai atenți în a respecta legea. La cazul SNSPA și Marius Pieleanu, trebuie să fie o cercetare temeinică a universității, cu respectarea dreptului de apărare a celui învinuit.
Q: Circa 56% dintre români consideră comunismul un lucru bun pentru România
R: Trebuie să reamintim celor tineri mai ales ce a însemnat regimul comunist. Întrebarea fundamentală este: ne cred ei pe noi? Aici este discuția. Nu este nici neocomunism, nici extremism, fenomenul social pe care îl trăim e o uriașă neîncredere a unei părți a populației față de autoritățile statului. Lucrul cel mai important este să recâștigăm încrederea oamenilor, numind persoane competente, reducând corupția, evaziunea, atunci vom fi credibili să spunem că comunismul a fost ceva rău. Și furia lor e întreținută, dar ei sunt legitim exasperați, orice am spune noi nu ajunge la ei.
Q: Aveți semnale legate de reducerea trupelor americane din România?
R: Nu. Nu am informații.
Q: Un raport UNICEF spune că o cincime dintre minorii traficați în Franța provin din România, Bosnia Herțegovina. Veți acorda prioritate acestui subiect?
R: Este parte dintr-un standard de civilizație și moralitate pe care trebuie să-l asumăm. Nu sunt mulțumit de justiția din România, în special de parchete, pe multe fenomene, unul dintre ele este acesta. De foarte multe ori cercetarea durează prea mult, e o activitate birocratică, ne trimitem hârtii, nu suntem în stare să separăm cazurile importante. În momentul în care ajungem în faza de judecată vedem că dosare importante durează extrem de mult. Cum putem corecta? O să fie o evoluție în timp. Trebuie să dăm o mare importanță activității manageriale a șefilor de parchete.
Q: Aveți date noi despre vizita în SUA?
R: În septembrie e adunarea generală a ONU, va merge ministrul de Externe. Eu cred că o vizită prezidențială în SUA trebuie pregătită foarte bine, în special pe partea economică. Miza noastră este să ne conectăm economic, să creștem investițiile în România. (Care ar fi orizontul de timp?) Începutul anului viitor, ceva de genul acesta.
Q: Ce ar însemna ieșirea PSD de la guvernare?
R: Trebuie să separăm declarațiile publice de niște mecanisme care sunt funcționale. Este o coaliție, există o majoritate, a trecut primul pachet de măsuri, astea sunt fapte. Dincolo de asta, fiecare dintre politicieni încearcă să arate oamenilor că le apără interesele. Uneori eu consider că e mai bine să taci, alții consideră invers, asta este politica. Important este că în momentul acesta coaliția funcționează. Este un examen de maturitate pentru partidele noastre.
Q: Când veți prezenta lista de consilieri?
R: Administrația funcționează. Avem o echipă de juriști foarte bună, ați văzut și niște excepții de neconstituționalitate… urmează.
Q: Dacă legea privind pensiile e declarată neconstituțională, luați în calcul un referendum pentru schimbarea constituției?
R: Nu cred că e fezabil. Eu sper să avem o discuție cu juriștii la masă, astfel încât să găsim o soluție stabilă. Problema uriașă pe care noi o avem nu e legea, ci Inspecția Judiciară care judecă părtinitor iar uneori jucă politic. Aici trebuie să ne concentrăm.
Q: Aveți o listă scurtă de nume la SRI?
R: Da, trei patru (nume).
Q: Știați de relația de amiciție a lui Nicu Gheară cu fostul vicepremier Anastasiu?
R: Nu știam. Cu cunoașterea pe care o am, cred că serviciile trebuie să prevină când există un risc la securitate națională. La domnul Anastasiu a fost mai degrabă un risc de imagine. Nu a existat vreun risc să fie șantajat, să-i fie afectate atribuțiile de serviciu.
Q: Despre dosarele de pensionare a magistraților
R: Am constatat citind cu atenție dosarele că unii oameni niciodată nu și-au exprimat intenția de a se pensiona, oameni de 52, 55 de ani, și care brusc în contextul discuțiilor despre legea pensionării, și-au exprimat această intenție. Cred că e mai clar acum că va exista acestă normă tranzitorie, că cine are un drept câștigat îl va avea în continuare.
Q: Ați observat surprize plăcute în sistemul bugetar?
R: Foarte mulți magistrați sunt extrem de bine pregătiți și dedicați meseriei, și muncesc în weekend. În primărie am avut niște oameni extrem de competenți. Toată problema e de sistem, cum facem ca toate aceste exemple… Sunt oameni care funcționează bine dacă li se trasează o direcție. Întrebarea e cum facem să avem și inițiativă în mediul public, nu vedem oameni cu inițiativă.
Q: CSM a desemnat-o pe Lia Savonea ca președinte al ÎCCJ
R: Dacă doamna Corbu nu se răzgândește, va prelua la 1 august. Foarte foarte probabil voi semna. Am citit niște sesizări, din punct de vedere juridic le-am găsit neîntemeiate.
Q: UE ar putea opri ajutorul pentru Ucraina, pe legile anticorupție
R: Sunt convins că se va ajunge la o soluție negociată, Europa nu-și permite să oprească ajutorul pentru Ucraina, este o chestiune care ține de propria sa securitate.
Q: Avem un orizont de timp la pensiile magistraților?
R: Toată lumea vrea ca această chestiune să fie inclusă în pachetul II.
Q: Despre detașări în domeniul bugetar și cumulul pensii – salarii
R: E o administrație pe care nu o cunosc încă bine, am interacționat cu vreo 10, poate 20 dintre cei 80-90 de angajați, nu cred că am detașat eu pe cineva. Din păcate, fenomene administrative sunt influențate de fenomene legislative care nu sunt bine puse în ordine. E cumva legitim dacă în instituția ta salariile sunt mai mici și vrei să aduci un om bun prin transfer, e legitim să-l detașezi câte 6 luni. E complex. Trebuie să ne întoarcem la o lege a salarizării unitare și să agreăm toți că nu ne mai atingem de ea.
Q: Despre programul Saligny
R: Orice investiție e bună pentru comunitate, la modul general, mai puțin celebrele terenuri de sport în pantă. Întrebarea e care e ierarhia, cred că nimeni nu a avut o imagine de ansamblu și a pune în echilibru. În acest moment e mult mai bine să te concentrezi, să te uiți la imaginea de ansamblu, conectată cu posibilitatea investițiilor de a veni în românia, decât niște chestiuni locale care pot îmbunătăți confortul oamenilor de acolo, dar dacă nu au de lucru se vor duce în Marea Britanie.
Q: Cum se poate rezolva criza de personal din Justiție?
R: A fost o aberație că am stimulat oamenii să iasă din sistem și le dăm bani mai mulți celor care ies și se întorc. E bine că sunt 800 de oameni care aleg să muncească în continuare deși ar putea ieși la pensie și trebuie să le mulțumim acestor oameni . Mi-aș dori ca oamenii să se întoarcă, sunt niște judecători care au contribuit la echilibrul social, atât cât îl avem. Prin aducerea oamenilor din avocatură, din alte profesii în magistratură …. Când CSM a spus dezastru, președintele nu semnează decizii de pensionare, putea să dea un telefon înainte, să nu mai punem din nou paie pe foc pe un sistem care e deja instabil…
Q: Veți menține conceptul de securitate extinsă care permite serviciilor intervenția într-un număr mare de servicii publice?
R: Serviciile sunt de informații, ele nu trebuie să interfereze cu activitatea administrativă, ele trebuie să comunice instituțiilor civile unde observă fenomene de corupție, de evaziune fiscală, și eu cred că e important, sunt fenomene nocive. Da, strategia va fi una extinsă la domenii sociale inportante, cu mențiunea că serviciile doar vor oferi informații. Au fost trimise solicitări către toate instituțiile care au raport cu strategia de securitate pentru a trimite propuneri, va fi un prim proiect, o consultare și în cele 6 luni o vom avea.
