Prețurile alimentelor în Europa / România are cele mai ieftine alimente din UE, potrivit Eurostat

Deși prețurile alimentelor sunt mai mici în unele țări decât în UE în ansamblu, gospodăriile din aceste țări cheltuiesc adesea o parte mai mare din bugetul lor pe alimente. Alimentele reprezintă una dintre cele mai mari cheltuieli ale gospodăriilor din Europa, reprezentând în medie aproximativ 11,9 % din cheltuielile din UE și ajungând până la 20 % în țări precum România, scrie Euronews.

Prețurile alimentelor variază, de asemenea, foarte mult în Europa. Indicele Eurostat al nivelului prețurilor alimentelor oferă o bază utilă de comparație. Dacă coșul mediu de alimente al UE este stabilit la 100 EUR, indicele poate fi utilizat pentru a indica cât ar costa același coș în fiecare țară.

Un nivel al prețurilor peste 100 înseamnă că o țară este mai scumpă decât media europeană, în timp ce o cifră sub 100 indică faptul că este mai ieftină.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Potrivit Eurostat, în 2024, Macedonia de Nord era cea mai ieftină țară din punct de vedere alimentar dintre cele 36 de națiuni europene. Un coș alimentar standard costa acolo 73 EUR, fiind cu 27 % mai ieftin decât media UE.
Elveția este cea mai scumpă, cu prețuri la alimente cu 61,1% peste media UE. Același coș costă 161,1 euro.

Macedonia de Nord este o țară candidată la aderarea la UE – nu este încă membră, dar are acorduri comerciale active cu UE – în timp ce Elveția nu face parte din SEE și se bazează în schimb pe o rețea de acorduri bilaterale cu UE.

În UE, România (74,6 euro) are cel mai scăzut nivel al prețurilor la alimente, în timp ce Luxemburg (125,7 euro) are cel mai ridicat. Alimentele sunt cu 25,4 % mai ieftine în România și cu 25,7 % mai scumpe în Luxemburg în comparație cu media UE.

Prețurile alimentelor: dacă media UE este de 100 EUR, cât costă acestea în Europa? (2024)

După Elveția, care ocupă primul loc, alte două țări membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) completează topul: Islanda (146,3 EUR) și Norvegia (130,6 EUR). Țările AELS sunt țări care nu sunt membre ale UE și care cooperează cu blocul în principal în domeniul comerțului și al accesului pe piață, păstrând în același timp un control național mai mare asupra legilor, frontierelor și politicilor.

Prețurile alimentelor sunt, de asemenea, cu cel puțin 10 % mai mari decât media UE în Danemarca (119,3 EUR), Irlanda (111,9 EUR), Franța (111,5 EUR), Austria (110,9 EUR) și Malta (110,9 EUR).

Europa de Sud-Est și Balcanii de Vest înregistrează cele mai mici prețuri la alimente în general.

Pe lângă Macedonia de Nord și România, Turcia (75,7 EUR), Bosnia și Herțegovina (82,5 EUR), Muntenegru (82,6 EUR) și Bulgaria (87,1 EUR) se situează cu mult sub media UE.
Serbia (95,7 EUR) și Albania (98,7 EUR) sunt, de asemenea, mai ieftine decât UE.

Dintre cele „patru mari” ale UE, prețurile alimentelor sunt, de asemenea, mai mari decât media UE în Italia (104 EUR) și Germania (102,9 EUR). Spania (94,6 EUR) este cu 5,4 % mai ieftină decât UE.

Majoritatea țărilor din Europa Centrală și mai multe țări din Europa de Est rămân sub sau aproape de media UE, inclusiv Slovacia, Polonia, Cehia și Ungaria.

Europa de Vest înregistrează, în general, prețuri mai mari la alimente, iar țările nordice se numără printre cele mai scumpe din Europa.

Diferențele de preț sunt importante pentru gospodării

Ilaria Benedetti, profesor asociat la Universitatea din Tuscia, a remarcat că factorii structurali, precum costurile de producție, integrarea lanțului de aprovizionare și expunerea la șocuri globale, joacă un rol cheie în aceste diferențe.

„Economiile mai mici și foarte deschise – adesea cu monede supuse unor fluctuații mai puternice – au înregistrat o transmitere mai puternică a creșterii costurilor energiei și a inputurilor agricole în timpul pandemiei și al conflictului dintre Rusia și Ucraina”, a declarat ea pentru Euronews.

Benedetti a subliniat că aceste diferențe de preț sunt importante, deoarece impactul lor depinde de cât trebuie să aloce gospodăriile pentru alimente.

În mai multe țări din Europa de Est și de Sud-Est, alimentele reprezintă peste 20 % din cheltuielile gospodăriilor, în timp ce în economiile cu venituri mai mari, ponderea acestora este de obicei sub 12 %.

„Ca urmare, aceeași creștere a prețurilor are consecințe mult mai grave în cazul veniturilor mai mici”, a adăugat ea.

Costurile forței de muncă și salariile

„Cel mai important motiv este diferența dintre venituri și salarii”, a declarat Alan Matthews, profesor la Trinity College Dublin, pentru Euronews Business.

Țările cu salarii medii mai mari, precum Danemarca și Elveția, tind să aibă prețuri mai mari la alimente, deoarece costurile forței de muncă în agricultură, prelucrare și comerțul cu amănuntul sunt transferate consumatorilor.

„Diferențele de impozitare, în special TVA-ul aplicat produselor alimentare, explică, de asemenea, o parte din diferențe”, a adăugat el. Unele țări impun o rată mai mică sau chiar zero a TVA-ului pentru alimente, cum ar fi Irlanda, în timp ce în alte țări, precum Danemarca, alimentele sunt supuse ratei standard a TVA-ului.

Matthews a subliniat că prețurile alimentelor vor fi influențate și de preferințele consumatorilor.

De exemplu, consumatorii din țările din nordul și vestul Europei pot achiziționa o proporție mai mare de produse ecologice sau premium, sau pot prefera produsele de marcă în detrimentul produselor mai scumpe ale supermarketurilor.

Implicații pentru securitatea alimentară

Jeremiás Máté Balogh, profesor asociat la Universitatea Corvinus din Budapesta, a declarat că aceste diferențe de preț au implicații pentru securitatea alimentară, în special atunci când sunt luate în considerare împreună cu venitul disponibil.

„În timp ce țările cu venituri ridicate pot absorbi nivelurile ridicate ale prețurilor, gospodăriile cu venituri mai mici din Europa Centrală și de Est se confruntă cu o povară disproporționată, chiar dacă prețurile nominale ale alimentelor sunt mai mici”, a declarat el pentru Euronews.

Nivelul prețurilor Eurostat nu ia în considerare venitul gospodăriilor, astfel încât aceste niveluri nu sunt ajustate în funcție de accesibilitate. De exemplu, deși alimentele sunt scumpe în Danemarca, oamenii au un venit disponibil mai mare acolo, astfel încât pot cumpăra mai multă pâine.