Sectorul bancar din România se află în 2025 într-una dintre cele mai solide poziţii financiare din Europa Centrală şi de Est, susţinută de o rată de adecvare a capitalului de aproape 25% şi de un nivel al creditelor neperformante de aproximativ 2,5%, arată un studiu de specialitate dat publicităţii joi ;i citat de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Conform analizei “CEE Strategic resilience in banking: outlook 2025”, întocmită de Forvis Mazars, în parteneriat cu EMIS, în perioada 2021 – 2024, activele totale ale sectorului bancar din ţările Europei Centrale şi de Est au crescut cu 18%, la aproape 1,2 miliarde de euro.
De asemenea, marja netă a dobânzii s-a situat la o medie de 3,2%, la nivel regional, iar ratele de adecvare a capitalului s-au menţinut constant peste 20%, cu mult peste pragurile stabilite de Uniunea Europeană (UE).
În cazul României, s-a înregistrat cea mai ridicată rată de adecvare a capitalului din regiune, de 24,9%, urmată îndeaproape de Croaţia şi Polonia, ceea ce a confirmat nivelul solid al rezervelor de capital ale instituţiilor din Europa Centrală şi de Est.
“Sectorul bancar din România se află în 2025 într-una dintre cele mai solide poziţii financiare din Europa Centrală şi de Est, susţinută de o rată de adecvare a capitalului de aproape 25% şi de un nivel al creditelor neperformante de aproximativ 2,5%. În acelaşi timp, gradul de penetrare a creditului la nivelul gospodăriilor rămâne structural scăzut, situându-se la 15,2% din PIB, ceea ce evidenţiază un potenţial semnificativ de creştere nevalorificat. Această soliditate este completată de o creştere de 34% a depozitelor populaţiei în perioada decembrie 2021 – martie 2025, subliniind nivelul relativ ridicat de lichiditate din sistem. Prioritatea strategică a băncilor din România este de a direcţiona această lichiditate către creditare şi investiţii sustenabile, accelerând totodată digitalizarea şi consolidând managementul riscurilor şi guvernanţa, în conformitate cu aşteptările de reglementare ale Uniunii Europene”, a explicat, într-un comunicat de presă, Răzvan Butucaru, partener şi Financial Services & Advisory Leader, la Forvis Mazars România.
Raportul evidenţiază, totodată, că, după ce preţurile au atins niveluri de două cifre, situate între 10,7% şi 15,3%, în 2022, băncile centrale au fost nevoite să înăsprească semnificativ politicile monetare pe parcursul anului 2023.
“Un an mai târziu, măsurile coordonate au condus la scăderea inflaţiei până la o medie de 3,9%, marcând o revenire rapidă către stabilitate. Această fază de dezinflaţie a redefinit strategiile de politică monetară la nivel regional şi a consolidat capacitatea sectorului de a se adapta în condiţii de presiune”, explică specialiştii în taxe şi audit.
Potrivit sursei citate, băncile din ECE au rămas printre cele mai reziliente din Europa, astfel încât s-a consemnat o creştere puternică a depozitelor – de 41% în Polonia şi de 34% în România – precum şi îmbunătăţiri semnificative ale eficienţei operaţionale şi ale calităţii activelor.
În acelaşi timp, nivelul creditelor neperformante a scăzut sub 3% în aproape toate pieţele, Croaţia reducându-şi rata de la 7,3% la 2,4%, iar România de la 5% la 2,5%.
Referitor la transformarea digitală, cercetarea de specialitate arată că, în perioada 2020 – 2024, emisiunile anuale legate de securitizare din Europa au crescut cu aproape 26%, până la valoarea de 244,9 miliarde de euro. În acest context, băncile din ECE au participat tot mai activ la această evoluţie, prin tranzacţii derulate în Polonia, Cehia, Slovacia şi Bulgaria.
“Privind spre viitor, raportul evidenţiază noi priorităţi de supraveghere care vor influenţa modul în care băncile îşi planifică activitatea şi răspund la riscuri. În 2026, Banca Centrală Europeană va introduce un test de stres axat pe riscurile geopolitice – de la tensiuni comerciale la sancţiuni şi şocuri valutare – solicitând băncilor să îşi elaboreze propriile scenarii, în loc să urmeze şabloane prestabilite. În acelaşi timp, riscul climatic devine o componentă concretă a cadrului de reglementare, nu doar un obiectiv de politică pe termen lung. Principiile ESG sunt acum integrate în modul de gestionare a capitalului, a raportării şi a riscurilor. Pentru băncile din ECE, multe dintre acestea încă expuse industriilor cu amprentă ridicată de carbon, următoarea provocare este clară: consolidarea rezilienţei climatice, menţinând în acelaşi timp profitabilitatea şi o perspectivă orientată spre viitor”, se menţionează în raport.
Studiul “CEE Strategic resilience in banking: outlook 2025” a fost elaborat de Forvis Mazars şi EMIS, prin îmbinarea de informaţii independente de piaţă cu perspective practice oferite de către profesionişti în servicii financiare care oferă consultanţă băncilor din întreaga regiune.
Grupul Forvis Mazars SC este un membru independent al reţelei globale Forvis Mazars, ce operează ca un parteneriat internaţional integrat în peste 100 de ţări şi teritorii şi oferă servicii de audit, taxe şi consultanţă.
EMIS este un furnizor de top de cercetare multi-sectorială şi multi-ţară pentru pieţele cu cea mai rapidă creştere la nivel global.

Sursa: Dreamstime