Raport UniCredit: Există o probabilitate ridicată de a nu se atinge ținta de deficit bugetar 7% din PIB / În luna mai, persoanele fizice și firmele au cumpărat mai multă valută din cauza incertitudinii politice

România nu va atinge țința de deficit bugetar în acest an, stabilită la 7%, ci va avea un deficit mai aproape de 8% din PIB, arată un raport al băncii UniCredit. În aceste condiții, recomandarea băncii este ca autoritățile să atragă cât mai multe fonduri UE.

“Absorbția fondurilor UE ar trebui să fie o prioritate în perioada următoare, având în vedere că este una dintre puținele surse de creștere de care România poate beneficia în prezent. Negocierile dintre partide s-au încheiat și un nou guvern majoritar a fost investit pe 23 iunie, cu Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. A fost publicat un plan fiscal care combină reduceri de cheltuieli, impozite și alte măsuri care vizează cea mai mare parte a economiei. Există o probabilitate ridicată de a nu se atinge ținta de 7% din PIB, deoarece mai avem doar jumătate de an pentru ajustare, iar măsurile anunțate până în prezent doar împiedică creșterea deficitului. Considerăm că un nivel de 7,5-8% din PIB este mai probabil pentru deficitul din 2025, dar chiar și acest nivel asigură o scădere semnificativă față de 9,3% în 2024.”, arată raportul UniCredit.

Deficitul bugetar a fost de 3,39% din PIB la sfârșitul lunii mai 2025, în creștere cu 6,8% față de aceeași perioadă a anului trecut

Deficitul bugetar după primele cinci luni ale anului 2025 a crescut la 3,39% din PIB (64,2 miliarde RON), mai mare decât
deficitul din primele cinci luni ale anului 2024 în termeni nominali (+6,8% față de un deficit de 60,1 miliarde RON în primele cinci luni ale anului 2024) și puțin mai mic în ceea ce privește ponderea în PIB (3,41% din PIB în primele cinci luni ale anului 2024), mai notează banca.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

Creșterea veniturilor s-a accelerat la +13,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cea a cheltuielilor a accelerat la +12,2% față de aceeași perioadă a anului trecut la sfârșitul lunii mai 2025. Cele mai mari creșteri ale veniturilor au provenit din veniturile fiscale (12,8 miliarde RON; +11,4% față de aceeași perioadă a anului trecut), determinate în principal de impozitul pe venit (+4,7 miliarde RON, +14,5% față de aceeași perioadă a anului trecut) și de o creștere a accizelor începând cu luna mai, în special pentru tutun și produse energetice (+2,7 miliarde RON, +17,1% față de aceeași perioadă a anului trecut).

Contribuțiile la asigurările sociale au crescut (+9 miliarde RON; +11,5% față de aceeași perioadă a anului trecut), împreună cu veniturile din fondurile UE (+5,4 miliarde RON; +77,3% față de aceeași perioadă a anului trecut) și PNRR (+2,8 miliarde RON; +173,8% față de aceeași perioadă a anului trecut). După o dinamică anuală negativă în T1 2025, veniturile din TVA au crescut pentru a doua lună consecutivă (+1,1 miliarde RON, +2,3% față de aceeași perioadă a anului trecut) .

În ceea ce privește cheltuielile, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la asistența socială (+14 miliarde RON; +15,2% față de aceeași perioadă a anului trecut), cheltuielile cu personalul (+7,2 miliarde RON; +11,3% față de aceeași perioadă a anului trecut), dobânzile plătite pentru datoria publică (+6,9 miliarde RON; +42,9% față de aceeași perioadă a anului trecut) și proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (+6,5 miliarde RON, +84,9% față de aceeași perioadă a anului trecut).

Toate aceste categorii de cheltuieli sunt dificil de redus și afectează investițiile. Cheltuielile de capital au crescut doar
ușor (0,27 miliarde RON; 1,2% față de anul precedent), dar cheltuielile legate de proiectele finanțate din granturi și împrumuturi din PNRR au crescut cu 3,35 miliarde RON (+160,8% față de anul precedent) și, respectiv, 3,45 miliarde RON (+99,5% față de anul precedent).

În România, împrumuturile neguvernamentale au crescut cu 1,5% în luna mai, accelerând de la 0,5% în aprilie. În termeni anuali, creșterea împrumuturilor neguvernamentale a accelerat la 9,7% (de la 8,7% în aprilie), atingând cel mai ridicat ritm de creștere din ultimii doi ani. Împrumuturile în RON și-au accelerat creșterea de două cifre (+11,3% față de aceeași perioadă a anului trecut), în timp ce împrumuturile în valută și-au dublat aproape ritmul, ajungând la +6,2% față de aceeași perioadă a anului trecut (de la +3,8% față de aceeași perioadă a anului trecut în luna precedentă). În termeni anuali, creșterea depozitelor totale s-a accelerat la 7,1% față de aceeași perioadă a anului trecut (de la 6,7% față de aceeași perioadă a anului trecut în aprilie).

Ritmul de economisire al companiilor a scăzut de patru ori în comparație cu anul precedent (+2,2% față de aceeași perioadă a anului trecut față de 8,3% față de aceeași perioadă a anului trecut în mai 2024).

Împrumuturile și depozitele neguvernamentale au accelerat în luna mai

Împrumuturile neguvernamentale au crescut cu 1,5% față de luna precedentă în mai, accelerând de la 0,5% față de luna precedentă în aprilie, determinate de împrumuturile în valută străină, care au crescut cu 2,6% față de luna precedentă (față de -0,1% față de luna precedentă în aprilie), împreună cu o accelerare a creșterii împrumuturilor în RON la 1,0% față de luna precedentă (de la 0,7% față de luna precedentă).

În termeni anuali, creșterea împrumuturilor neguvernamentale a accelerat la 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut
(de la 8,7% în aprilie), atingând cel mai ridicat ritm de creștere din ultimii doi ani. Împrumuturile în RON
și-au accelerat creșterea de două cifre (+11,3% față de aceeași perioadă a anului trecut), în timp ce împrumuturile în valută străină aproape și-au dublat ritmul, ajungând la +6,2% față de aceeași perioadă a anului trecut (de la +3,8% față de aceeași perioadă a anului precedent în luna precedentă).

Creditele restante ale gospodăriilor populației în monedă locală au crescut cu 1,4% față de luna precedentă (față de +1,1% față de luna precedentă în aprilie), iar cele în valută străină cu 1,8% față de luna precedentă (față de -1,5% față de luna precedentă în aprilie).

Împrumuturile acordate companiilor au crescut cu 1,5% față de luna precedentă, de la 0,1% în aprilie, componenta în RON
crescând cu 0,5% față de luna precedentă, iar componenta în valută străină cu 2,7% față de luna precedentă. În termeni anuali,
împrumuturile acordate persoanelor fizice au crescut cu 9,8%, accelerând ușor față de luna aprilie. Creditele de consum
au continuat să înregistreze o creștere de două cifre (+15,2% față de aceeași perioadă a anului trecut), iar creditele ipotecare
au înregistrat o accelerare la +6,1% față de aceeași perioadă a anului trecut (față de +5,4% față de aceeași perioadă a anului trecut în aprilie).

Creditele acordate companiilor au înregistrat o accelerare la +9,6% față de aceeași perioadă a anului trecut (față de +8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut în aprilie).

Economiile totale ale rezidenților au crescut cu 0,8% față de luna precedentă, după +0,1% față de luna precedentă în aprilie, deoarece depozitele în RON au scăzut (-2,4% față de luna precedentă), în timp ce depozitele în valută
au explodat (+8,0% față de luna precedentă).

Gospodăriile au înregistrat o încetinire la +0,3% față de luna precedentă (de la +1,1% față de luna precedentă), în principal din cauza economiilor în RON (-2,9% față de luna precedentă), în timp ce depozitele companiilor au crescut (+1,5% față de luna precedentă) datorită creșterii depozitelor în valută (+11,6% față de luna precedentă).

Acest comportament este în concordanță cu conversia economiilor în RON în valută străină, din cauza incertitudinii ridicate și a îngrijorărilor crescute cu privire la o depreciere bruscă a RON în perioada alegerilor prezidențiale. În termeni anuali, creșterea depozitelor totale a accelerat la 7,1% față de aceeași perioadă a anului trecut (de la 6,7% în aprilie).

Ritmul economiilor companiilor a scăzut de patru ori în comparație cu anul precedent (+2,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, față de 8,3% în mai 2024) din cauza scăderii componentei în RON (-4,5% față de aceeași perioadă a anului trecut), în timp ce depozitele corporative în valută și-au triplat ritmul de creștere, ajungând la 25,8% față de aceeași perioadă a anului trecut (față de +7,8% în mai 2024).

Economiile persoanelor fizice au crescut cu 10,4% față de aceeași perioadă a anului trecut (față de +9,9% față de aceeași perioadă a anului trecut în aprilie), susținute mai mult de depozitele în valută (+14,9% față de aceeași perioadă a anului trecut) decât de depozitele în RON (+8,0% față de aceeași perioadă a anului trecut).