Reciclarea sau reutilizarea, care este mai ecologică pentru bateriile mașinilor electrice / Ce spune un studiu făcut de cercetători germani și americani

Odată cu creșterea vânzărilor de mașini electrice, se pune întrebarea ce se întâmplă cu aceste vehicule la sfârșitul ciclului lor de viață. La urma urmei, bateriile lor conțin materii prime valoroase. O echipă de cercetători germano-americani a investigat dacă reciclarea sau reutilizarea în sisteme de stocare staționare este mai eficientă, scrie Electrive.

Vânzările de vehicule electrice continuă să crească la nivel mondial, de aceea este important să se clarifice ce se va întâmpla când aceste mașini electrice vor fi scoase din uz. O întrebare deosebit de interesantă este ce se poate face cu bateriile mașinilor electrice, piesa centrală scumpă a fiecărei mașini electrice, care conține materii prime valoroase, extrase de obicei într-un mod dăunător mediului.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Münster, Centrul de Cercetare Fraunhofer pentru Producția de Baterii (FFB) și Laboratorul Național Lawrence Berkeley (SUA) a investigat tocmai acest aspect: este mai rentabil să reciclăm bateriile vechi ale mașinilor electrice? Cu alte cuvinte, să le dezmembreze în părți individuale și să recupereze materiile prime, în principal pentru producția de baterii noi pentru mașini electrice, sau este mai bine să le recicleze secundar, de exemplu, ca unități staționare de stocare a energiei pentru sisteme solare? Aceasta din urmă este cunoscută în industrie ca o a doua viață sau o a doua utilizare.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

Ambele strategii au avantaje. Reciclarea permite recuperarea și utilizarea materiilor prime importante, precum litiu, cobalt și nichel, pentru baterii noi. Acest lucru contribuie la reducerea dependenței de mineritul dăunător mediului și, în același timp, la reducerea dependenței de China, care domină piața mondială a litiului, poate dicta prețurile și aplică restricții la export. Studiul arată că, în California, aproximativ 61 % din cererea de baterii noi pentru mașini electrice ar putea fi acoperită prin reciclare până în 2050.

Strategia de reutilizare, pe de altă parte, continuă să utilizeze bateriile după ce acestea și-au îndeplinit scopul în mașinile electrice, de exemplu, ca stocare staționară pentru energia solară sau eoliană în gospodării sau rețele electrice. Chiar dacă aceste baterii nu mai furnizează putere maximă, ele sunt complet suficiente pentru aplicații staționare. Cercetătorii arată că aceste baterii uzate ar putea acoperi întreaga cerere de stocare staționară până în 2030. Bateriile cu litiu-fier-fosfat (LFP) sunt deosebit de potrivite pentru acest scop, deoarece necesită oricum mai puține materii prime.

În Europa există deja instalații funcționale de reutilizare, cum ar fi aeroportul din Roma și fabrica Porsche din Leipzig. Start-up-ul german Voltfang s-a specializat, de asemenea, în acest domeniu.

Amprenta de carbon: reutilizarea este în avantaj

Dar care metodă economisește mai multe gaze cu efect de seră? Reutilizarea iese învingătoare în acest caz. Studiul a calculat că, dacă statul american California se bazează în mod consecvent pe reutilizare, până în 2050 se pot economisi aproximativ 55,8 milioane de tone de echivalent CO₂, ceea ce reprezintă aproximativ emisiile anuale ale peste douăsprezece milioane de mașini cu motoare cu ardere internă. Cifra pentru reciclare este de 48,3 milioane de tone.

Deși în timpul reciclării sunt procesate mai multe baterii, beneficiul suplimentar al reutilizării într-o aplicație de stocare a energiei staționare are o pondere mai mare în amprenta de carbon. Studiul ia în considerare și rutele de transport și procesele de reprocesare.

Reciclarea bateriilor vs. reutilizarea

În ciuda avantajelor reutilizării, oamenii de știință recomandă investirea într-o fază incipientă în extinderea infrastructurii de reciclare. Acest lucru se datorează faptului că, de îndată ce cererea de stocare staționară va fi satisfăcută, se vor produce din nou mai multe materiale reciclabile. Numai o abordare sistemică, cu planificarea coordonată a producției, reutilizării și reciclării, poate permite o economie circulară durabilă pentru baterii pe termen lung.

Deci, ce să facem cu cantitatea tot mai mare de baterii uzate? Răspunsul cercetătorilor favorizează o combinație inteligentă. Mai întâi, reutilizarea, acolo unde este posibil, apoi reciclarea. În acest fel, resursele pot fi conservate, gazele cu efect de seră reduse și mediul protejat. California ar putea fi un pionier în acest domeniu și ar putea arăta cum electromobilitatea nu numai că funcționează curat, dar și se termină curat.