România a coborât patru poziții în clasamentul global al ecosistemelor de startup-uri, fiind pe locul 48 la nivel mondial, însă excelează în inteligența artificială, ocupând locul al 16-lea în topul global AI, potrivit raportului privind Ecosistemul Startup-urilor 2025 realizat de StartupBlink.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
România pierde teren și în Europa de Est, coborând de pe locul 8 pe 9, după ce Ucraina a avansat cu o poziție, iar Grecia a urcat două locuri în clasamentul global, depășind România.
Totuși, România continuă să impresioneze în sectorul inteligenței artificiale, unde ocupă locul 16 la nivel global și prima poziție în Balcani.
București se menține în top 10 orașe din Europa de Est, deși a pierdut 7 poziții la nivel global, ajungând pe locul 116. Orașul rămâne însă un pol de excelență în AI, ocupând locul 28 mondial. De asemenea, Cluj-Napoca, un alt hub tehnologic important, a urcat 5 poziții, până pe locul 385 global, fiind inclus în top 100 în dezvoltare web.
În prezent, șase orașe românești sunt prezente în topul global 1.000 al ecosistemelor de startup-uri: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Iași și Brașov.
Antreprenoriatul în România
România oferă antreprenorilor acces la profesioniști talentați și la prețuri accesibile, precum și la piața europeană mai largă, fiind cunoscută pentru punctele forte în domeniul IT și al externalizării, cu centre de startup-uri dinamice în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, arată raportul.
Mulți angajați locali, freelanceri și lucrători la distanță contribuie la sectorul IT, oferind servicii companiilor străine și valorificând rezerva de talente tehnologice a României. În afara capitalei, Cluj-Napoca a câștigat recunoaștere ca oraș inteligent emergent și cluster IT.
Vizibilitatea globală a startup-urilor din România a luat avânt odată cu succesul al UiPath, companie de software care dezvoltă programe de automatizare a proceselor robotizate.
Alte startup-uri precum Elrond (MultiversX), au câștigat notorietate. Inițiativele din sectorul public, precum Start-Up Nation și Startup Plus, au oferit un sprijin companiilor aflate în faza incipientă. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi legislative mai structurate pentru a crea un climat de investiții competitiv la nivel global, se menționează în documentul clasamentului.
Îmbunătățirea educației antreprenoriale, în special în școlile secundare și prin programe dedicate, ar consolida, de asemenea, ecosistemul. Baza solidă a României în domeniul educației STEM este un atu susținut de „Proiectul România Educată”, care urmărește modernizarea programelor școlare și extinderea accesului la resurse.
Finanțarea în faza incipientă rămâne o provocare semnificativă. Accesul la capitalul de pre-seed este încă limitat, deși programele susținute de guvern, precum cele legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vizează consolidarea peisajului de capital privat. Incubatorul FIX Cluj este un alt punct forte, oferind până la 50.000 de euro finanțare pentru tinerii antreprenori.
„Este încurajator faptul că eforturile de colaborare, precum ROStartup, prind contur. Această inițiativă comună a produs Cartea albă a ecosistemului startup-urilor din România pentru a identifica provocările și oportunitățile cheie. Între timp, orașe mai mici, precum Oradea, încep să se contureze ca ecosisteme prin inițiative precum MakeITOradea. Cu o conectivitate puternică la internet, o rețea în creștere de incubatoare și acceleratoare și o bază antreprenorială determinată, România este pregătită să atingă noi repere interesante în viitorul apropiat”, se menționează în clasament.
Aceste programe sunt importante, deoarece România, mai mult decât multe alte țări din UE, se confruntă cu probleme în ceea ce privește retenția talentelor. Este necesară o strategie public-privată mai unificată pentru a schimba mentalitatea națională către antreprenoriat și a o îndepărta de dependența de externalizare, punctează documentul.