Sursa foto: Pexels
Arhitectul-șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, le-a cerut public premierului Ilie Bolojan, dar și ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, să simplifice procedurile de construire a locuințelor din mediul rural, însă „cu cap” – în spiritul păstrării specificului local, al materialelor tradiționale și al peisajului sătesc, informează Actualdecluj.ro. Mai exact, el propune să se permită construirea caselor de o anumită dimeniune fără autorizații de construire, însă doar dacă se folosesc proiecte-tip prevăzute în Ghidurile de Arhitectură Rurală, elaborate de Ordinul Arhitecților pentru toate regiunile din România.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Apelul vine în contextul în care, săptămâna aceasta, Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat la Digi24 că Ministerul susține debirocratizarea procedurilor de autorizare în noul Cod al Urbanismului și dorește introducerea unei prevederi prin care locuințele de până la 150 de metri pătrați să poată fi construite fără autorizație, în mediul rural.
„În aceste zile a revenit în spațiul public discuția privind una dintre modificările ce urmează a fi adoptate prin Codul Urbanismului, și anume posibilitatea ca locuințele de până la 150 mp să poată fi construite fără autorizație de construire. Spun din start că sunt unul dintre marii susținători ai simplificării procedurilor administrative și cred cu tărie în diminuarea birocrației. De exemplu, m-am bucurat când, în urmă cu câțiva ani, colegii din minister ne-au sprijinit și ajutat să eliminăm autorizațiile de construire pentru racordurile și branșamentele la utilități – o măsură care a ajutat o țară întreagă.
Însă consider că nu putem simplifica în dauna calității și a identității satului românesc. Ca arhitect-șef al județului Cluj și ca președinte al Asociației Arhitecților-șefi de județe din România, adresez un apel public: să nu luăm satului dreptul la frumusețe. Problema unei locuințe în rural nu este suprafața casei, ci felul în care ea se așază în loc, în peisaj, în tradiția locului. Cum se leagă de loc și de oameni. Satele noastre mai păstrează o frumusețe fragilă – prin piatră, lemn, curți cu suflet și oameni gospodari – și tocmai această frumusețe riscăm să o pierdem. E nevoie de grijă și bun-simț”, a atras atenția Claudiu Salanță.
El a semnalat premierului Bolojan și ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, că există, în toată țara, ghiduri de încadrare în specificul local elaborate de Ordinul Arhitecților din România, care ar trebui să stea la baza acestor case din mediul rural, pentru care se dorește simplificarea procedurilor birocratice.
„Putem să ne uităm la proiecte-tip ale caselor realizate de-a lungul timpului și să ne ghidăm după aceste exemple de bună practică. Aceste modele, ale caselor executate în baza unor proiecte-tip rezultate din concursuri de soluții, pot ghida o construcție cu sens și bun-gust. România rurală are nevoie de simplificare, dar nu fără responsabilitate. Avem nevoie de proceduri simple și rapide, dar mai ales de case care respectă locul, materialele, proporțiile și spiritul comunității. Case cu identitate și respect pentru locul în care se construiesc”, a subliniat Salanță.
Arhitectul-șef al județului a formulat o cerință clară către guvernanți: să păstreze prevederea transmisă legiuitorului privind construirea locuințelor în baza unor proiecte-tip și să stabilească că doar acestea pot fi realizate prin proceduri simplificate.
„Suntem la un punct de cotitură, iar decizia dumneavoastră va modela, pentru generații, chipul satului românesc. Poate fi o decizie care lasă în urmă un rural frumos – nu una care distruge una dintre cele mai valoroase resurse naționale. Vă rugăm să ne ajutați să construim simplu, dar să nu uităm să construim frumos!”, a adăugat Claudiu Salanță.
Apelul său a fost susținut de mai mulți politicieni locali, dar și de specialiști din alte județe, care au descris demersul ca fiind justificat și în spiritul conservării satului românesc.
„Sper ca domnul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, împreună cu consilierii și directorii din minister, să nu uite că am convenit cu toții eliminarea autorizației pentru locuințe sub 150 mp doar cu condiția încadrării în proiecte-tip, avizate și autorizate în prealabil. E ceva necesar – siguranța utilizatorilor, calitatea mediului lor de viață și respectarea standardelor nu trebuie pierdute, ci garantate fără dificultăți procedurale. A renunța acum la această condiție înseamnă a condamna mediul rural la distrugere necontrolată, dar legalizată”, a declarat Alexandru Găvozdea, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România.
„E foarte bună simplificarea, dar cred că trebuie să aibă la bază un CU (Certificat de Urbanism) și un aviz de arhitect-șef, similar cu procedura pentru lucrările neautorizate din zonele protejate sau de lângă monumente istorice”, a punctat arhitectul Vlad Negru, membru în comisiile de urbanism ale Primăriei Cluj și Consiliului Județean Cluj.
„În Franța e așa… dar trebuie să lucrezi cu proiect și firmă certificată de construcții – adică la primărie doar depui proiectul, pentru arhivă (!). La noi, alta e miza. Nu mai există personal în primării, iar autoritățile doar se spală pe mâini. Eu, pe Plaiul Bâscilor și în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului… mă tem de aglomerație și urâțenie – ca și tine – dar cel mai mult mă tem de terenul sedimentar și de cutremur, pentru că lipsa Autorizației de Construire aduce și riscuri tehnice. Dacă ar fi tot cu 2 camere, din lut și pământ… n-ar fi grav, că mai avem 1000 de case bătrânești. Dar deja sunt multe cu etaj, făcute fără autorizație, și în caz de cutremur cred că toate vin jos. Am îmbătrânit și încep să cred că e mai bine să lași liber, să investim în conștientizare și să ajutăm oamenii – și e posibil să iasă mai bine decât cu funcționari plescăitori (sunt mulți, din păcate), care iau plicul și te învață ei cum să subevaluezi valoarea de investiție… Știu ce zici, dar din păcate tu ești micro-minoritar, iar la nivel de țară avem 4% din PIB dacă colectezi din construcțiile ilegale. Așa că, dacă nu ai și brațul forței… mai bine investim în educație. De fapt, oricum doar asta ne rămâne”, a semnalat arhitectul Florin Enache.
„Frumoasă și obiectivă argumentare! Ar fi chiar o prostie să construiască fiecare după chipul și asemănarea lui”, a comentat Teodor Pop Pușcaș, om de afaceri din Cluj, referitor la demersul lui Salanță.
„De sute de ani, în lumea civilizată, mai întâi se trasează drumul, calea de acces, apoi se asigură toate utilitățile – inclusiv transportul –, gândind ca 80% din locuitori să ajungă la stație în 5–8 minute. Abia apoi se dau autorizațiile de construire, cu prevederi clare: regim de înălțime, stil arhitectonic, distanță față de stradă, suprafață ocupată, estetică etc. Și astfel, începând cu Budapesta, toate construcțiile au aceeași înălțime și stil – cele de acum sute de ani cu cele de azi –, iar strada e dreaptă, cu trotuare neafectate… Aceste lucruri dau frumusețe și atrag vizitatorii. La noi, trei case, trei blocuri – cu edili permisivi (prin cumpărare sau incompetență), sau cu legislatori care vor să permită orice. În obținerea autorizației, cheia e de fapt intabularea terenului, cu dificultăți în partajări cu neamurile și vecinii”, a adăugat Ivan Ilarie, fost consilier în Ministerul Agriculturii.
