Sosirile în structurile de primire turistică au crescut de aproape 27 de ori în aprilie (INS)

Sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut de 26,6 ori, în luna aprilie 2021, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, iar înnoptările de 18,9 ori, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri și citate de Agerpres.

Conform INS, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna aprilie 2021 au însumat 448.900, în creştere de 26,6 ori faţă de cele din luna aprilie 2020. Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 94,5%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 5,5%.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,1% din total turişti străini), iar dintre aceştia 76,2% au fost din ţările Uniunii Europene.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna aprilie 2021 au însumat 852.400, în creştere de 18,9 ori faţă de cele din luna aprilie 2020.

Din numărul total de înnoptări, în luna aprilie 2021 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 93,4%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 6,6%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,2% din total turişti străini), iar dintre aceştia 77,9% au fost din ţările Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în luna aprilie 2021 a fost de 1,9 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna aprilie 2021 a fost de 15,9% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 7,6 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2020.

Indici de utilizare netă a locurilor de cazare mai mari în luna aprilie 2021 s-au înregistrat la spaţii de cazare pe nave (30,8%), căsuţe turistice (23,4%), hoteluri (18,6%), popasuri turistice (14,2%), vile turistice (13,5%), pensiuni turistice (12,7%), bungalouri (12,6%), hosteluri (11,8%) şi pensiuni agroturistice (11,4%).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna aprilie 2021 de 330.800, în creştere cu 129,2% faţă de luna aprilie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 85,9%, respectiv 9,8% din numărul total de sosiri.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna aprilie 2021 de 615.200, în creştere cu 335,3% comparativ cu luna aprilie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 73,5%, respectiv 25,9% din numărul total de plecări.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2021 au însumat 1,859 milioane, în creştere cu 4,5% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020.

Din numărul total de sosiri, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2021, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 95,2%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 4,8%.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,6% din total turişti străini), iar dintre aceştia 73,1% au fost din ţările Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2021 au însumat 3,461 milioane, în scădere cu 1,4% faţă de cele din perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020.

Din numărul total de înnoptări, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2021, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 94,1%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 5,9%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,8% din total turişti străini), iar dintre aceştia 74,4% au fost din ţările Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în primele patru luni ale acestui an a fost de 1,8 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a fost de 16,9% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 5,1 puncte procentuale faţă de perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020.

Indici de utilizare netă a locurilor de cazare turistică mai mari, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2021, s-au înregistrat la spaţii de cazare pe nave (30,8%), hoteluri (19,7%), vile turistice (16,1%), cabane turistice (14,2%), pensiuni turistice (13,8%), bungalouri (13,2%), popasuri turistice (13,1%), hanuri (12,7%), căsuţe turistice (12,5%), pensiuni agroturistice (12,4%) şi hosteluri (11,7%).

Pe judeţe, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Braşov (292.800), Bucureşti (180.200) şi Prahova (122.300) iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari de asemenea în Braşov (572.800), Bucureşti (291.800) şi Prahova (247.300).

Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (10.900), Italia (9.200), Franţa (6.500), Ungaria şi SUA (fiecare cu câte 4.500), Republica Moldova (4.200) şi Regatul Unit (3.800).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2021 de 1,275 milioane, în scădere cu 39,8% faţă de perioada similară a anului trecut. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 87,8% cel rutier şi respectiv 8,4% cel aerian, din numărul total al sosirilor.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2021 de 2,466 milioane, în scădere cu 40,8%. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 79,3% cel rutier, iar 20,1% cel aerian, din numărul de plecări.