În contextul scumpirilor puternice, 62% din români au achiziționat haine second-hand pentru a reduce cheltuielile, în timp ce doar 13% au făcut-o pentru că le plac piesele vintage și 10% pentru a purta articole unicat, iar pentru protejarea mediului au ales această opțiune doar 6% dintre cei care au cumpărat haine la mâna a doua, arată un studiu realizat de Cult Research, o companie românească de cercetare de piață înființată în urmă cu 13 ani.
În contextul inflației, românii declară că își achiziționează tot mai des articole de îmbrăcăminte de tip second-hand. Conform rezultatelor studiului realizat de Cult Research, 56% dintre români au recurs la această metodă de economisire. Factorul financiar este principalul motiv pentru care aceștia fac cumpărături din magazinele second-hand. În contextul scumpirilor din ultimul an, românii au găsit o soluție de a reduce cheltuielile, și anume, achiziționarea de articole vestimentare de tip second-hand. În schimb, românii care fac acest lucru cu scopul de a proteja mediul sunt în proporție de doar 6%.
„Rezultatele studiului conturează principalele două categorii de clienți ale magazinelor second-hand: persoanele preocupate de bugetul personal și cele preocupate de statutul social. Prima categorie se bucură de oportunitățile oferite de magazinele second-hand prin prețurile prietenoase. Bucuria acestora este dublă, își cumpără o piesă vestimentară pe care și-o doresc în timp ce economisesc. A doua categorie a românilor își îndeplinește, de asemenea, dorințele când alege un magazin second-hand. Clienții sunt siguri că vor descoperi comori unicate (uneori vintage) care le vor reflecta personalitatea. O a treia categorie a clienților se profilează timid – avangardiștii sustenabilității. Acești români sunt preocupați de protecția mediului și au un stil de viață adaptat acestei misiuni”, spune Alexandra Vîjeu, Qual Manager la Cult Research.
Cât de des își schimbă românii hainele cu altele noi?
Mai mult de 10% dintre români își schimbă garderoba (tricouri, bluze, cămăși, fuste, pantaloni sau rochii), în medie, la o lună sau mai puțin. În schimb, în cazul articolelor specifice sezonului rece, precum geci, paltoanele sau sacouri, acestea sunt utilizate mai mult de 2 ani până la înlocuirea cu altele noi, de către peste jumătate dintre români. Potrivit studiului, persoanele care își cumpără articole de îmbrăcăminte frecvent sunt cele care consideră că au venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar. Explicația constă în faptul că acelea care își schimbă garderoba cel mai des nu dau importanță monitorizării cheltuielilor, și astfel, sunt de părere că nu dețin venituri suficiente.
Cât cheltuie românii pe haine?
Cea mai mare parte a românilor (75%) cheltuie până în 30% din venitul lor pe achiziționarea articolelor vestimentare într-un an. Mai mult, peste un sfert dintre români (28%) alocă între 11 – 20% în acest scop. Cei mai mulți bani sunt cheltuiți pentru cumpărarea de îmbrăcăminte de tip geacă sau palton, astfel 1 din 10 români dau mai mult de 300 de lei pe achiziționarea acestora. Conform studiului, peste jumătate dintre români cheltuie 100 de lei sau mai puțin în medie pe articole precum: tricouri, bluze, cămăși sau fuste.
Persoanele care spun că veniturile nu le ajung pentru strictul necesar sunt cele care își cumpără cel mai frecvent articolele vestimentare. Acest aspect nu artă neapărat că cei cu venituri reduse cumpără haine mai des decât ceilalți români. Această informație arată că aproximativ trei sferturi dintre respondenții la acest studiu alocă până la 30% din proporția veniturilor pe achiziționarea articolelor vestimentare. Aceste date pot fi explicate de carențele privind educația financiară și alocarea pe haine a unui buget mai mare decât ar fi necesar. Conform specialiștilor în educație financiară 30% din bugetul personal ar trebui folosit pentru dorințe, 50% pentru necesități și 20% pentru economii sau investiții. Observăm astfel că o mare parte din dorințele românilor constau în achiziționarea de articole vestimentare.
Cum au grijă românii de hainele lor?
În contextul scumpirilor din ultima perioadă, cei mai mulți dintre românii intervievați folosesc metode de întreținere a hainelor care să nu implice resurse financiare. Astfel, peste jumătate dintre respondenții studiului apelează cel mai des la metode care să prelungească durata de viață a hainelor, precum: respectarea instrucțiunilor de întreținere de pe etichetele hainelor, sortarea hainelor în funcție de culoare pentru a fi spălate sau spălarea la temperaturi scăzute. În schimb, aproape o treime (32%) folosesc produse pentru îndepărtarea petelor, iar peste un sfert nu supraîncarcă mașina de spălat sau recurg la produse pentru păstrarea culorilor.
Studiul Cult Research a fost realizat la nivel național pe un eșantion format din 500 de persoane, fiind reprezentativ pentru persoanele adulte cu acces la Internet. Acesta s-a desfășurat online, prin intermediul panelului CultIO.