Sursa foto: Dreamstime
De luni de zile, guvernul Suediei a încercat să minimizeze o criză imobiliară care a redus încrederea în statul nordic, repetând un mesaj simplu: În timp ce unele companii au probleme, ţara nu le are. Acum, Heimstaden Bostad, un investitor imobiliar de 30 de miliarde de dolari, cu ansambluri de locuinţe de la Stockholm la Berlin, se confruntă cu o criză de finanţare de mai multe miliarde de dolari, care s-a întors asupra unuia dintre proprietarii săi, cel mai mare fond de pensii din ţară, relatează Reuters, citat de News.ro.
Acest lucru ridică, fără îndoială, miza pentru Suedia, naţiunea europeană cel mai grav lovită de o criză globală a sectorului imobiliar, declanşată de creşterea abruptă a ratelor dobânzilor, de anul trecut, care a pus capăt brusc unui deceniu de bani practic gratuiţi.
Suedia este unul dintre cele mai bogate state ale Europei şi cea mai mare economie nordică, dar are călcâiul lui Ahile, o piaţă imobiliară în care băncile au acordat proprietarilor de case împrumuturi de peste 4.000 de miliarde de coroane suedeze (360 de miliarde de dolari).
Îngreunaţi de aceste împrumuturi pentru locuinţe, suedezii sunt de două ori mai puternic îndatoraţi decât germanii sau italienii.
La începutul acestui an, Fondul Monetar Internaţional a semnalat împrumuturile ridicate ale gospodăriilor Suediei, împreună cu datoriile firmelor de proprietăţi comerciale şi dependenţa acestora de băncile locale, ca un risc pentru stabilitatea financiară.
Criza imobiliară s-a accelerat în această lună, când fondul de pensii Alecta, care deţine un pachet de 38% din Heimstaden Bostad, a declarat că cel mai mare proprietar rezidenţial din Suedia are nevoie de numerar şi că ar putea să îl susţină financiar.
Swedbank estimează că deficitul actual al Heimstaden Bostad ar putea fi de aproximativ 30 de miliarde de coroane (2,7 miliarde de dolari).
Autoritatea de reglementare financiară din Suedia a lansat o anchetă cu privire la de ce şi cum a investit Alecta 4,5 miliarde de dolari în gigantul imobiliar, în primul rând.
Investiţia cu probleme a fondului Alecta reprezintă 4% din fondurile sale.
Christian Dreyer, un purtător de cuvânt al Heimstaden, a declarat că a făcut ”progrese bune în acoperirea rambursărilor obligaţiunilor din 2024” şi ”nu se bazează pe injectarea imediată de capital pentru a ne îndeplini obligaţiile”. Dar el a mai semnalat că compania este deschisă către alt sprijin.
GUVERNUL SE PREGĂTEŞTE
Pe măsură ce criza din sectorul proprietăţilor se extinde, guvernul suedez se pregăteşte pentru acţiune, sperând că nu va fi nevoie.
La începutul acestui an, Karolina Ekholm, directorul general al Oficiului pentru Datorii din Suedia, a declarat că guvernul are o datorie uşoară şi îşi poate permite să se împrumute mai mult pentru a interveni, abordând posibilitatea de a acorda garanţii de credit sau împrumuturi subvenţionate.
O persoană familiarizată cu gândirea guvernamentală a spus că, deşi statul era dispus să ajute, în principiu, este conştient de potenţiala reacţie politică a sprijinirii companiilor care şi-au asumat riscuri mari.
Dreyer, de la Heimstaden, a declarat că examinează ”o potenţială recapitalizare din partea acţionarilor existenţi” şi este încrezător că ar putea ”atenua riscul financiar”, parţial prin finanţare bancară, dar şi-a exprimat deschiderea către alte forme de sprijin.
”Deşi nu suntem dependenţi de sprijin extern, am putea lua în considerare programe guvernamentale adecvate, dacă sunt disponibile”, a spus Dreyer.
În public, guvernul a încercat să minimizeze criza.
”Există probleme potenţiale pe care trebuie să le urmărim îndeaproape. Ştim că vin ploaia şi zăpada. Dar avem adăposturi”, a declarat ministrul Pieţelor Financiare Niklas Wykman, pentru Reuters, cu puţin timp înainte ca problemele Heimstaden Bostad să devină publice.
”Guvernul este gata să acţioneze pentru a asigura stabilitatea financiară dacă ar trebui să apară ameninţări sau tulburări”, a mai spus el, avertizând că problemele firmelor individuale nu înseamnă că sectorul mai larg este în dificultate.
Suedia este printre primele ţări europene care se confruntă cu dificultăţi pe măsură ce ratele dobânzilor cresc, deoarece o mare parte din datoriile sale imobiliare sunt pe termen scurt, ceea ce poate fi un avertisment pentru regiunea mai largă, unde creşterea costului banilor a zguduit şi Germania.
Aproximativ jumătate dintre proprietarii suedezi au credite ipotecare cu dobândă variabilă, ceea ce înseamnă că majorările dobânzilor determină rapid facturi mai mari pentru ei.
Între timp, dezvoltatorii săi s-au bazat adesea pe împrumuturi sau obligaţiuni pe termen mai scurt, care trebuie înlocuite cu credite mai scumpe.
Heimstaden Bostad şi alte companii precum SBB, aflată în dificultate, au crescut rapid, în parte prin vânzarea de euroobligaţiuni ieftine pe termen scurt, care de atunci a devenit mai dificilă.
“Am văzut un boom imobiliar nebun. Nu vedem încă o criză. Dacă ratele dobânzilor continuă să crească şi aceasta este cuplată cu şomajul, de asta ne este frică “, a declarat David Perez, un parlamentar democrat suedez.
În condiţiile în care ratele dobânzilor continuă să crească, analişti precum Marcus Gustavsson, de la Danske Bank, cred că ceea ce e mai rău nu s-a încheiat încă.
El consideră că preţurile proprietăţilor rezidenţiale din Suedia au scăzut cu aproximativ 10% şi că piaţa imobiliară ar putea fi abia la jumătatea drumului.
”Până de curând, suedezii au licitat preţul caselor cu bani ieftini. Odată cu creşterea ratelor dobânzilor, acei bani ieftini s-au transformat în bani reali şi este dureros”, a spus Andreas Cervenka, autorul cărţii ”Greedy Sweden”, o carte care examinează inegalitatea determinată parţial de boom-ul imobiliar.