Tabloul pieței muncii: România avea la finalul anului trecut 5,5 milioane de salariați, cu peste 105.000 mai mulți decât în anul precedent/ Salariul net lunar s‐a situat sub media pe economie în 36 de judeţe

Câştigul salarial mediu net lunar înregistrat la  nivelul  economiei  naționale  ȋn  anul  2021a fost 3416 lei, ȋn creștere cu 6,2% (+199 lei) comparativ cu anul precedent, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică, care sintetizează cifre din piața muncii pentru anul anterior. Lunar,  angajatorii  au  cheltuit  în  medie  5802  lei/salariat,  mai  mult  cu  7,3%  comparativ  cu  anul precedent. Numărul  mediu  al  salariaţilor  în  anul  2021  a  fost  5,094 milioane de persoane,  în  creștere  cu  62.500 față de anul precedent. Efectivul  salariaţilor  la  31  decembrie  2021  a  fost  5,51 milioane de persoane,  mai  mare  cu  105.300 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent, ca  urmare  a  reluării  și  chiar  extinderii  activității  anumitor economice. Câştigul salarial mediu net lunar în anul 2021 s‐a  situat  sub media pe economie în 36 judeţe.

Câştigul salarial mediu brut lunar ȋn anul 2021 a  fost 5535 lei, iar câştigul salarial mediu net lunar  a  fost  3416  lei,  în  creștere  cu  6,2%  (+199  lei)  comparativ cu anul precedent.   Comparativ  cu  media  pe  economie,  cele  mai  mari valori ale câştigurilor salariale medii nete  lunare  realizate  ȋn anul  2021  s‐au înregistrat  în  următoarele  activități  economice: informaţii  şi comunicaţii  (+98,3%),  intermedieri  financiare  şi  asigurări  (+63,2%),  administraţie  publică  (+54,5%),  producţia  şi  furnizarea  de  energie  electrică  şi  termică,  gaze,  apă  caldă  şi  aer  condiţionat  (+51,8%),  industria  extractivă  (+44,1%),  activităţi  profesionale,  ştiinţifice  şi  tehnice  (+28,8%),  sănătate  şi  asistenţă  socială  (+19,6%), respectiv învăţământ (+4,6%).

Câştigurile salariale medii nete lunare care s‐au  situat  sub  media  pe  economie  au  fost  în  următoarele  activități  economice:  hoteluri  şi  restaurante  (‐44,9%), alte  activităţi  de  servicii (‐36,8%), tranzacţii imobiliare (‐28,3%), activităţi  de  servicii  administrative  şi  activităţi  de  servicii  suport  (‐24,8%),  agricultură,  silvicultură  şi  pescuit  (‐22,6%), distribuţia  apei,  salubritate,  gestionarea  deşeurilor,  activităţi  de  decontaminare (‐18,9%), comerț cu ridicata și cu  amănuntul;  repararea  autovehiculelor  și  motocicletelor (‐17,9%), activităţi de spectacole,  culturale  şi  recreative  (‐14,8%),  industria  prelucrătoare  (‐12,3%), transport  şi  depozitare  (‐10,3%), respectiv construcţii (‐3,1%).

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Pentru anul 2021, indicele câştigului salarial real  (exprimat  ca  raport  între  indicele  câştigului  salarial  nominal net şi indicele  preţurilor  de  consum al populaţiei) a fost 227,4% faţă de anul 1990, mai mare cu  2,4  puncte  procentuale  faţă  de  anul  precedent,  respectiv  cu  97,1  puncte  procentuale faţă de anul 2008.

Salariații femei au câştigat în medie, în expresie  brută, cu 1,5% mai puţin decât salariații bărbaţi,  realizând  un  câştig  salarial mediu  brut  lunar  de  5490 lei  (faţă de 5576 lei al salariaților bărbaţi).  În  expresie  netă,  salariații  femei  au  câştigat  cu  4,6%, respectiv cu 162 lei lunar mai puţin decât  salariații bărbaţi (3331 lei câştigul salarial mediu  net  al  salariaților  femei,  faţă  de  3493  lei  al  salariaților bărbaţi). Salariații  bărbaţi  au  realizat  câştiguri  salariale  medii  nete  lunare  mai  ridicate  decât cele ale salariaților  femei  în  majoritatea  activităţilor economice, iar cele mai semnificative  diferenţe s‐au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (40,8%), industria prelucrătoare (25,4%), alte  activităţi  de  servicii  (20,8%), informaţii şi comunicaţii (18,3%) şi comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea  autovehiculelor și motocicletelor (16,9%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2021 s‐a  situat  sub  media pe economie în 36 judeţe.  Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s‐au înregistrat  în  judeţele  Teleorman  (2579  lei, cu 24,5%  mai  puţin  decât media  pe  economie), Bistrița‐Năsăud  (2644  lei, cu 22,6% mai puţin decât media pe economie), Vrancea  (2648  lei,  cu  22,5%  mai  puţin  decât  media  pe  economie), Covasna (2677 lei, cu 21,6% mai  puţin decât media pe economie), Harghita (2687 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie), Brăila (2693 lei, cu 21,2% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (2694 lei, cu 21,1% mai puţin decât  media  pe  economie),  respectiv Botoșani (2695 lei, cu 21,1% mai puţin  decât media pe economie).  La  polul  opus, cu cele  mai  ridicate  valori  ale  câştigurilor  salariale  medii  nete  lunare  s‐au  situat  Municipiul  Bucureşti (4755  lei, cu  39,2% peste  media  pe  economie),  respectiv  judeţele Cluj (4046  lei, cu 18,4%  peste  media  pe  economie), Timiş  (3845  lei,  cu  12,6%  peste  media  pe  economie), Iași (3557  lei,  cu  4,1% peste  media  pe  economie),  Ilfov (3489 lei,  cu  2,1%  peste  media  pe  economie) și  Sibiu (3442  lei, cu 0,8% peste media pe economie).

Costul mediu al forţei de muncă

Costul  mediu  lunar  al  forţei  de  muncă  în  anul  2021  a  fost  5802  lei/salariat, mai mult  cu  7,3%  comparativ cu anul precedent.   Costul  mediu  lunar  a  crescut  în  majoritatea  activităţilor  economice  comparativ  cu  anul  precedent, iar cele mai importante creșteri s‐au  regăsit  în  hoteluri  şi  restaurante  (+15,5%),  activităţi  de  spectacole,  culturale  şi  recreative  (+12,9%),  industria  prelucrătoare  (+11,0%),  producţia  şi  furnizarea  de  energie  electrică  şi  termică,  gaze,  apă  caldă  şi  aer  condiţionat  (+10,6%),  alte  activități  de  servicii  (+10,2%),  agricultură, silvicultură şi pescuit (+10,1%).  O ușoară scădere a costului mediu lunar față de  anul  precedent  s‐a  înregistrat  în  activitatea  de  tranzacţii imobiliare (‐1,1%).

Bani de la stat în pandemie

În  anul  2021  au  fost  acordate  transferuri  de  la  bugetul  statului  către  angajator,  în  vederea  sprijinirii  unităților  economico‐sociale  în  contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID‐ 19 şi a stării de alertă, respectiv transferuri de la  bugetul  statului  către  angajator  pentru  stimularea  ocupării  forţei  de  muncă  prin  (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de  persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri).

Comparativ  cu  anul  precedent,  ponderea  acestor  transferuri  ȋn  totalul  cheltuielilor  cu  forța  de  muncă  (cheltuieli  directe  și  cheltuieli  indirecte) a  fost mai  redusă, de doar 0,3% și cu  variații moderate pe activități economice.

Astfel, cele mai ridicate ponderi ale transferurilor de la  bugetul de stat ȋn totalul cheltuielilor cu forța de  muncă  s‐au  regăsit  în  activitățile  de  hoteluri  și  restaurante  (5,2%),  urmate  de  activităţile  de  spectacole,  culturale  şi  recreative  (2,5%),  tranzacțiile  imobiliare  (0,8%)  și  industria  prelucrătoare (0,4%).  Comparativ  cu  media  pe  economie,  costul  mediu  lunar  a  fost  semnificativ  mai  ridicat  în  activităţile  economice  de  informaţii  şi  comunicaţii  (+93,2%),  intermedieri  financiare  şi  asigurări (+68,0%), industria extractivă (+63,5%),  producţia  şi  furnizarea  de  energie  electrică  şi  termică,  gaze,  apă  caldă  şi  aer  condiţionat  (+58,1%), sănătate şi asistenţă socială  (+38,3%),  administraţie  publică  (+29,5%),  respectiv  activităţi  profesionale,  ştiinţifice  şi  tehnice  (+26,7%).  Cele  mai  relevante  valori  ale  costului  mediu  lunar  situate  sub  media  pe  economie  s‐au  înregistrat în activităţile economice din hoteluri  şi  restaurante  (‐47,5%), alte activităţi de servicii  (‐35,9%), tranzacții imobiliare (‐26,6%), activităţi  de  servicii  administrative  şi  activităţi  de  servicii  suport  (‐23,8%),  agricultură,  silvicultură  şi  pescuit (‐22,2%), respectiv construcţii (‐21,5%).

Numărul mediu al salariaţilor

În  anul  2021,  numărul  mediu  al  salariaţilor  a  fost  5,09 milioane de persoane.  Numărul  mediu  al  salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2021 cu  62,5  mii  persoane  comparativ  cu  anul  precedent,  ca  urmare  a  reluării  activității  anumitor  unităţi  economico‐sociale  care  și‐au  suspendat temporar sau și‐au încetat activitatea  ȋn anul 2020, în contextul pandemiei COVID‐19.  Numărul  mediu  al  salariaţilor  bărbaţi  a  predominat  ca  şi  în  anii  precedenţi,  reprezentând  52,3%  din  totalul  salariaţilor  (respectiv  2664,4 mii  persoane). Comparativ  cu  anul  anterior,  numărul  mediu  al  salariaţilor  bărbaţi a crescut cu 20,3 mii persoane, iar cel al  salariaţilor femei cu 42,2 mii persoane.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a  arătat  că  majoritatea  s‐au  regăsit  în  sectorul  terţiar  (63,6%)  (43,1% în  servicii  comerciale, iar  20,5%  în  servicii  sociale).  În  sectorul  secundar  (industrie  şi  construcţii)  au  lucrat  34,0%  dintre  salariaţi,  iar  în  cel  primar  (agricultură,  silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%.  Activităţile din construcţii  şi industrie extractivă  au  fost  desfăşurate  cu  preponderenţă  de  salariații  bărbaţi  și  au  reprezentat  87,6%,  respectiv  84,1%  din  totalul  salariaţilor  acestor  activități economice.

Activităţile economice ȋn care salariații femei au deținut  majoritatea  au  fost  cele  de  sănătate  şi  asistenţă  socială  (79,9% din  numărul  total  al  salariaţilor  acestei  activităţi),  învăţământ  (73,5%),  intermedieri  financiare  şi  asigurări  (70,8%),  respectiv  hoteluri  şi  restaurante  (61,2%).  Comparativ  cu  anul  precedent,  creșteri  semnificative ale numărului mediu al salariaţilor  s‐au  înregistrat  în sănătate  şi  asistenţă  socială  (+16,9  mii  persoane),  construcţii  (+12,3  mii  persoane),  informaţii  şi  comunicații  (+11,0  mii  persoane),  comerț  cu  ridicata  și  cu  amănuntul;  repararea  autovehiculelor  și  motocicletelor  (+10,3  mii  persoane),  activităţi  profesionale,  științifice  şi  tehnice  (+6,8  mii  persoane),  transport  şi  depozitare  (+4,8  mii  persoane),  activităţi de servicii administrative şi activităţi de  servicii suport (+3,7 mii persoane).  La  polul  opus,  cea  mai  importantă  scădere  a  numărului  mediu  al  salariaţilor  s‐a  observat  în  industria prelucrătoare (‐4,4 mii persoane).

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2021. Regiunea București-Ilfov concentrează pste o cincime din total

Efectivul  salariaţilor  la  sfârşitul  anului  2021  a  fost  5,51 milioane de persoane.  Comparativ  cu  sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a  înregistrat  o creștere cu  105.300 persoane,  ca  urmare  a  reluării  și  chiar  extinderii  activității  anumitor unităţi economico‐sociale.  În  profil  regional,  efectivul  salariaţilor  a  înregistrat  creșteri  faţă  de  sfârşitul  anului  precedent  în  toate  regiunile  de  dezvoltare,  iar  cele  mai  semnificative  au  fost  ȋn  regiunile     Nord‐Vest  cu  21,3 mii  persoane,  Bucureşti‐Ilfov  cu  17,8  mii  persoane,  Nord‐Est  cu  17,5  mii  persoane,  Centru  cu  14,2  mii  persoane,  respectiv Sud‐Est cu 13,4 mii persoane.

În  regiunea  Bucureşti‐Ilfov  s‐au  concentrat  22,2%  din  salariaţii  din  economie,  urmată  de  regiunile  Nord‐Vest  (13,9%),  respectiv  Centru  (12,7%). Regiunile  de  dezvoltare  în  care  activităţile  din  sectorul  primar  au  depășit  ponderea  mediei  la  nivel  național  (2,4%)  au  fost:  Sud‐Muntenia  (4,0%),  Sud‐Est  (3,5%),  Nord‐Est  (3,1%),  Vest  (2,8%), respectiv Sud‐Vest Oltenia (2,7%).  Regiunile de dezvoltare ȋn care s‐a concentrat o  proporţie  a  salariaţilor  din  sectorul  industriei  şi  construcţiilor  mai  mare  decât  media  la  nivel  5/5  național  (33,6%)  au  fost:  Centru  (41,0%),  Vest  (39,8%),  Nord‐Vest  (38,3%),  Sud‐Muntenia  (37,7%), respectiv Sud‐Vest Oltenia (36,2%).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile  comerciale s‐a regăsit în regiunea Bucureşti‐Ilfov  (61,7%  faţă  de  44,1%  media  la  nivel  național),  iar  în  sectorul  serviciilor  sociale  cea  mai  mare  pondere  s‐a  înregistrat  în  regiunea  Nord‐Est  (26,3% faţă de 19,9% media la nivel național).  La  sfârşitul anului  2021 efectivul  salariaţilor  din  societăţile  cu  capital  privat  a  fost  majoritar  (76,5%)  şi  a  înregistrat  o  creștere  cu  2,9%  comparativ cu anul precedent.  Distribuţia  salariaţilor  după  forma  juridică  a  întreprinderilor  a  arătat  că  cei  angajați  în  societăţile comerciale au  reprezentat 79,8% din  efectivul  salariaţilor  la  sfârșitul  anului,  în  creștere cu 2,4% faţă de anul precedent.