Guvernul ungar a majorat ţinta de deficit bugetar pentru 2023, până la 5,2% din PIB, de la 3,9% din PIB, pe fondul creşterii cheltuielilor cu pensiile, subvenţiilor la energie şi alocaţiilor pentru familii, a anunţat marţi Ministerul de Finanţe de la Budapesta, transmite Reuters, citat de Agerpres.
Economia ungară este aşteptată să stagneze în acest an, în cel mai optimist scenariu, în condiţiile în care cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, care a atins un vârf de peste 25% în primul trimestru, a frânat consumul.
Guvernul premierului Viktor Orban face eforturi pentru a relansa creşterea economică şi creditarea, pentru a pune economia pe o traiectorie de creştere anul următor, când urmează să aibă loc alegeri europarlamentare.
În ultimele săptămâni, Executivul de la Budapesta şi-a intensificat criticile faţă de Banca Naţională a Ungariei, în condiţiile în care cele două părţi se acuză reciproc pentru criza inflaţiei.
Pe fondul diminuării inflaţiei, Banca Naţională a Ungariei (NBH) a redus dobânda la depozitele pe o zi cu 100 de puncte de bază, până la 13%, inversând ciclul de majorări de dobândă demarat în luna octombrie a anului trecut, însă a adoptat o poziţie prudentă cu privire la noi reduceri ale costului creditului.
Ministrul ungar al Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a spus luni că revenirea economiei ar putea fi afectată de faptul că dobânda de referinţă a băncii centrale este mai mare decât inflaţia preconizată începând din luna septembrie.
Într-un comunicat separat publicat marţi, Ministerul Dezvoltării Economice, care a avut discuţii cu băncile ungare, a cerut băncilor comerciale să plafoneze dobânda pentru noile împrumuturi acordate companiilor şi gospodăriilor, sub dobânda de referinţă de 13% a băncii centrale.
Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice, noile împrumuturi acordate gospodăriilor ar trebui să aibă o dobândă de maxim 8,5% în timp ce dobânda pentru noile credite acordate companiilor ar trebui plafonată la 12%, începând cu data de 9 octombrie.